Premierul desemnat Siegfried Mureșan a oferit primele declarații oficiale cu privire la procesul de creștere a pensiilor în România. Deși cadrul legislativ actual stabilește reguli clare pentru indexare, afirmațiile liderului indică faptul că implementarea acestor măsuri nu este garantată. Siegfried Mureșan a subliniat că resursele financiare disponibile vor determina dacă și când vor fi aplicate noile creșteri pentru cei aproximativ 5 milioane de pensionari din țară.
Conform legislației în vigoare, mecanismul de indexare a pensiilor se bazează pe un calcul specific. Acesta presupune aplicarea ratei inflației la care se adaugă jumătate din procentul de creștere a salariului mediu brut. În condiții normale, această procedură ar trebui să ducă la o indexare de 12% la data de 1 ianuarie 2026. Totuși, Siegfried Mureșan a adoptat o poziție rezervată, susținând că indexarea salariilor și a pensiilor va fi posibilă doar „de îndată ce avem spațiu” în buget.
Situația financiară a statului pune sub semnul întrebării respectarea acestor termene legale. Se menționează că pensiile nu au fost indexate la 1 ianuarie 2025 și nici la 1 ianuarie 2026. În acest context, există posibilitatea ca indexarea efectivă să fie mult mai mică decât cea prevăzută de lege, estimându-se că creșterea ar putea fi limitată la un interval de 6-8%. Această incertitudine afectează direct planificarea financiară a pensionarilor din România.
Presiunea asupra bugetului este accentuată de deficitul masiv identificat la nivelul sistemului de pensii, care este estimat la 10 miliarde de euro. Deși s-a anticipat o suplimentare a bugetului Casei de Pensii cu 12 miliarde de lei în anul 2027, constrângerile macroeconomice rămân severe. Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a semnalat că România se confruntă cu o nevoie de finanțare de 60 de miliarde de euro într-un singur an.
Problema cheltuielilor publice a fost evidențiată prin cifrele privind deficitul bugetar din anul 2024, care a ajuns la 9,3% din PIB. Eugen Rădulescu a explicat că, în acest an, statul român a cheltuit 4.000 de lei pentru fiecare 3.000 de lei încasați la buget. Această disparitate între venituri și cheltuieli contribuie la dificultatea de a asigura fondurile necesare pentru indexările de pensii și salarii promise prin legislație.
Evoluția acestor măsuri de ajustare a pensiilor este strâns legată de stabilitatea fiscală a țării. În contextul unui deficit bugetar ridicat, deciziile privind indexarea depind de capacitatea statului de a acoperi datoriile fără a agrava criza financiară. Capacitatea de finanțare a statului rămâne un punct critic pentru implementarea oricăror creșteri de venituri sociale planificate pentru perioada următoare.