Fenomenul de shrinkflation, prin care producătorii reduc volumul sau greutatea produselor fără a scădea prețul, devine tot mai vizibil în supermarketuri. Această strategie de piață face ca consumatorii să primească cantități mai mici de alimente sau produse de uz zilnic, precum ciocolată, paste de dinți sau siropuri, achiziționate la același preț afișat anterior. Practica a căpătat o amploare mai mare în Europa după valul inflaționist din 2022, afectând direct bugetele familiei.
Conform unui raport al Comisiei Europene din 2025, aproximativ 74% dintre consumatori au observat că anumite produse au devenit mai mici fără a fi ieftinite. Strategia funcționează deoarece cumpărătorii tind să recunoască produsele după ambalaj, culoare sau marcă, nu după cantitatea exactă de pe etichetă. Producătorii pot folosi ambalaje mai groase sau spații libere în interiorul pungilor pentru a păstra un aspect voluminos, ascunzând astfel reducerea reală a conținutului.
Producătorii justifică aceste decizii prin presiunea costurilor de producție, incluzând energia, ingredientele și transportul. Christel Delberghe, director general al EuroCommerce, a explicat faptul că unii producători aleg să reducă dimensiunea ambalajelor pentru a menține prețurile afișate, în loc să le majoreze direct. Leena Whittaker, director pentru competitivitate în cadrul EuroCommerce, a subliniat că aceste creșteri de costuri sunt transferate de-a lungul întregului lanț comercial, afectând în final prețul unitar.
În România, au fost introduse în 2024 obligații de informare privind anumite produse al căror gramaj scade, pentru a proteja consumatorii. La nivel european, deși nu există o lege unică pentru shrinkflation, legislația privind practicile comerciale neloiale și obligativitatea de a afișa cantitatea netă oferă un cadru de protecție. Loïc de Hults, asociat senior la firma de avocatură CMS Belgium, menționează că reducerea volumului fără informarea corectă poate fi considerată o practică înșelătoare.
Unele state au adoptat măsuri specifice, precum Franța, unde supermarketurile de peste 400 de metri pătrați trebuie să informeze clienții despre scăderea cantității timp de două luni. În Austria, magazinele trebuie să semnaleze produsele care se micșorează atunci când prețul unitar crește cu cel puțin 3%. În Italia, Comisia Europeană a deschis o procedură în martie 2025 după introducerea unor reguli care obligau producătorii să aplice avertismente pe produsele cu gramaj redus.
Presiunea asupra consumatorilor este accentuată de evoluția prețurilor la alimente și băuturi nealcoolice în Uniunea Europeană, care au crescut cu aproximativ 33% între anii 2021 și 2025. Această creștere generală a costurilor de viață face ca orice micșorare a ambalajului să aibă un impact economic semnificativ asupra cumpărătorilor. Pentru a evita pierderile financiare, este esențială verificarea prețului raportat la kilogram sau la litru afișat pe eticheta de la raft.