Ministerul Sănătății pregătește o schimbare majoră în modul în care sunt remunerate serviciile medicale de continuitate. Alexandru Rogobete a anunțat că se va implementa un mecanism de plată progresivă pentru gărzile medicilor, astfel încât tarifele să crească pe măsură ce numărul de ture efectuate de un specialist se acumulează. Această nouă structură de remunerare urmează să fie operată în decurs de trei luni, având ca scop principal combaterea deficitului de personal din anumite unități medicale.
Noua metodă de calcul este concepută pentru a ține cont atât de volumul de muncă depus, cât și de gradul de epuizare acumulat de medici pe parcursul activității. Miza acestei reforme este considerată critică, deoarece plata muncii suplimentare din cadrul spitalelor a rămas semnificativ în urma evoluției salariilor și a presiunii inflației. Prin acest sistem, autoritățile urmăresc să atragă mai mulți medici în tură și să asigure venituri mai corecte pentru cei care asigură continuitatea actului medical.
Situația actuală a plăților pentru continuitatea activității arată o scădere drastică a valorii reale a acestor sume. Un studiu realizat de Federația „Solidaritatea Sanitară”, care a analizat execuția bugetară a 449 de unități, indică faptul că plata pentru continuitate a scăzut de la 1.469 de lei pe lună pentru fiecare post ocupat în anul 2018, la doar 951 de lei în prima jumătate a acestui an. Această evoluție reprezintă o pierdere de putere de cumpărare de 35,3%.
O altă modificare semnificativă vizează categoria rezidenților, conform unui ordin al Ministerului Sănătății deja aflat în vigoare. Rezidenții din primul an pot efectua, la cerere, gărzi suplimentare plătite de spital, însă acestea trebuie realizate în afara liniei întâi și sub supravegherea unui medic titular. Începând cu anul al treilea de studii, aceștia pot intra și în linia întâi a activității, respectând limitele de competență și având obligatoriu un specialist disponibil pentru supraveghere.
Deși reforma poate reduce anumite nedreptăți în distribuția veniturilor, există și riscuri asociate cu această schimbare. Există posibilitatea ca tarifele mai mari să îi determine pe medicii existenți să lucreze și mai multe ore, ceea ce ar putea accentua epuizarea. Totodată, experții subliniază că, deși reforma plății este necesară, aceasta nu poate înlocui direct lipsa fizică a medicilor care nu mai sunt prezenți în sistemul sanitar.
Evoluția sistemului de sănătate din România este marcată de necesitatea unor ajustări constante ale costurilor operaționale și ale remunerărilor. În contextul economic actual, gestionarea bugetelor de personal în spitale rămâne o provocare majoră pentru autorități. Deciziile privind plățile pentru continuitatea activității sunt esențiale pentru menținerea stabilității serviciilor medicale de urgență și pentru combaterea fenomenului de migrare a cadrelor medicale.