Gospodăriile înscrise în Registrul agricol vor putea produce până la 200 de litri de băuturi alcoolice tradiționale pe an fără a plăti accize. Această nouă prevedere legală, promulgată în octombrie, ridică semnificativ plafonul anterior de 50 de litri de alcool din fructe care era permis de Codul fiscal. Totuși, procesul de distilare pentru consumul propriu este în prezent marcat de incertitudini, deoarece Ministerul Finanțelor nu a emis încă normele metodologice necesare pentru aplicarea efectivă a scutirii.
Noua reglementare, Legea nr. 204/2026, modifică articolul 342 din Codul fiscal și introduce o limită de 200 de litri pe an pentru fiecare gospodărie. Spre deosebire de vechea regulă, noul plafon se aplică întregii gospodării și nu fiecărui membru al familiei în parte. De asemenea, aceste cantități produse pentru consum propriu nu se vor adăuga limitelor de care beneficiau anterior micii producători independenți de băuturi fermentate, oferind astfel un avantaj mai mare pentru distilarea casnică.
O problemă majoră rămâne lipsa unei definiții clare pentru termenul de „băutură alcoolică tradițională” în cadrul textului legislativ. În funcție de modul în care vor fi redactate normele metodologice, scutirea ar putea acoperi doar țuica și pălinca sau și alte tipuri de produse alcoolice. În prezent, gospodarii nu știu ce acte trebuie să prezinte sau cui trebuie să raporteze producția, deoarece scutirea de acciză nu elimină obligația de a respecta alte formalități de înregistrare a instalațiilor de distilare.
Deși scutirea vizează accizele, aceasta nu oferă drept de vânzare și nu elimină obligația de plată a TVA dacă produsele sunt comercializate. În momentul în care țuica este vândută, aceasta devine un produs al unei activități economice, pierzând beneficiile fiscale de consum propriu. De asemenea, procedura de notificare a producției și păstrarea documentelor justificative rămân cerințe care pot fi impuse de autoritatea vamală teritorială, în lipsa unor reguli clare stabilite de Ministerul Finanțelor.
Există și semne de incertitudine privind compatibilitatea acestei măsuri cu Directiva 92/83/CEE, care limitează alcoolul din fructe pentru consum propriu la 50 de litri pe gospodărie. Deși statele membre pot decide modul de transpunere a directivelor, nu pot modifica singure limitele cantitative stabilite la nivel european. România trebuie să notifice Comisia Europeană, iar până la un răspuns oficial, rămâne de văzut dacă plafonul de 200 de litri va fi acceptat sau dacă va fi considerat contravenient normelor UE.
Sectorul pomiculturii din România este strâns legat de această problemă, având în vedere volumul mare de fructe produse anual. Conform datelor INS, România a produs în 2024 aproximativ 655.000 de tone de prune pe circa 67.000 de hectare. Având în vedere că se estimează că până la 80% din recoltă este direcționată către distilare, reglementările fiscale privind procesarea acestor fructe au un impact direct asupra modului în care gospodăriile își valorifică producția de la grădina proprie.