Un nou proiect de lege, identificat sub numărul L387/2026, propune modificări substanțiale ale regimului juridic al unităților protejate din România. Documentul, care a trecut de Senat și se află acum în dezbatere publică la Camera Deputaților, vizează schimbarea criteriilor de acces pentru entitățile care pot înființa astfel de unități. Scopul inițiatorilor este combaterea situațiilor în care contribuția persoanelor cu dizabilități la producție este redusă sau greu de cuantificat.
Proiectul introduce o schimbare majoră de concepție, limitând înființarea unităților protejate exclusiv către trei categorii de entități. Prima categorie este formată din persoanele fizice cu dizabilități care desfășoară activități economice independente. A doua categorie include întreprinderile sociale de inserție atestate conform Legii nr. 219/2015. Ultima categorie este reprezentată de asociațiile și fundațiile care sunt acreditate ca furnizori de servicii sociale și au ca scop protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.
Această nouă reglementare impune condiții economice riguroase pentru companiile care vor să funcționeze ca întreprinderi sociale de inserție. O societate care adoptă acest statut trebuie să aloce minimum 90% din profit scopului social și rezervei statutare. De asemenea, trebuie să respecte o limită a raportului de salarizare între cel mai bine plătit și cel mai puțin plătit angajat, acesta nu depășind raportul de 1 la 8. Aceste măsuri reprezintă o modificare profundă a organizării economice pentru multe firme.
În prezent, sistemul de unități protejate autorizate (UPA) impune ca angajații cu dizabilități să reprezinte cel puțin 30% din numărul total al personalului. De asemenea, timpul lor cumulat de lucru trebuie să fie de minimum 50% din timpul total de muncă al unității. Proiectul L387/2026 păstrează aceste praguri de personalitate, însă introduce cerințe suplimentare privind natura juridică a fondatorului. Această suprapunere de regimuri juridice între UPA și economiei sociale a fost deja semnalată de Consiliul Legislativ.
Un alt aspect critic vizează eliminarea unor garanții financiare pentru unitățile protejate înființate în cadrul organizațiilor de persoane cu handicap. În textul actual, acestea trebuie să destineze minimum 75% din profit programelor de integrare socioprofesională și să prezinte un raport financiar anual. Noul proiect elimină atât regula celor 75%, cât și obligația de raportare financiară. În schimb, permite unităților protejate să participe la achiziții, chiar dacă produsele provin parțial de la alte unități protejate autorizate.
La nivel național, datele de la 1 aprilie 2026 indicau existența a 459 de unități protejate autorizate în România. Aceste entități angajează aproximativ 3.050 de persoane, dintre care 2.011 sunt persoane cu dizabilități. Deși aceste persoane reprezintă doar 0,5% din totalul celor 430.241 de adulți cu dizabilități din țară, orice modificare a reglementărilor poate avea un impact direct asupra stabilității acestor locuri de muncă existente.