Modelul economic al României, care s-a bazat istoric pe creșterea consumului, a ajuns la limitele sale de expansiune, conform experților participanți la Conferința ZF&NNDKP Dialoguri despre România: Evoluții și Perspective. Alina Timofti, Partener, NNDKP, Consultanță Fiscală, a subliniat necesitatea unei schimbări de paradigmă către un model bazat pe investiții. Această tranziție este considerată esențială deoarece perioada recentă a reprezentat un moment de blocaj pentru creșterea economică a țării.
Analiza fluxurilor de capital arată o fluctuație majoră a investițiilor străine directe între anii comparați. Raluca Țintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING România, a menționat că în 2025 s-au înregistrat 7,9 mld. euro investiții străine directe, ceea ce a reprezentat o creștere de 41% față de anul precedent. Totuși, în 2026 s-a observat un regres semnificativ de 70%, când valoarea a scăzut la 1,1 mld. euro, comparativ cu 4,9 mld. euro înregistrate anterior.
Predictibilitatea legislativă și stabilitatea politică sunt factori critici care influențează deciziile de investiții în România. Alina Timofti a explicat că lipsa de predictibilitate se manifestă prin modificarea ordonanțelor de la o zi la alta și prin controalele ANAF-ului care tratează diferit aceleași spețe. Marius Ionescu, Partner NNDKP, Consultanță Fiscală, a observat o corelație strânsă între instabilitatea politică și scăderea investițiilor, menționând că în 2024, un an electoral, s-au observat scăderi cauzate și de introducerea unor noi taxe.
Sectorul tehnologic și infrastructura reprezintă alte puncte de vulnerabilitate identificate de specialiști. Ionuț Sas, Senior Vice President Finance, Ui Path, Board member Amcham, a declarat că investițiile de 1 mld. euro sunt extrem de reduse pentru sectorul software, fiind sume pe care mari operatori cloud le pot realiza într-o singură lună. Acesta a avertizat că, în ciuda potențialului, lipsa unei rețele electrice suficient de dezvoltate pentru a alimenta serverele de mari dimensiuni face ca eforturile de atragere a operatorilor cloud să fie inutile.
Perspectivele pentru anul 2027 sunt descrise ca fiind complicate, fiind anticipată o perioadă de stagnare și reașezare. Alina Timofti a susținut că, dacă 2026 reprezintă un an de consolidare fiscală, 2027 va fi un an dificil din mai multe perspective. În același timp, Petru Rușeț, vicepreședinte, Camera de Comerț Germano Română (AHL România), a indicat că România ar putea deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană începând cu 2027, dacă se îndeplinesc criteriile necesare.
Evoluția economică a României este influențată de dinamica piețelor europene și de capacitatea de a atrage capital extern într-un context de competiție globală. În timp ce anumite sectoare precum cel imobiliar au observat o inversare a ponderii între investitori și familii, care reprezintă acum clientul final, alte segmente precum cel IT sau cel al investițiilor străine directe se confruntă cu provocări legate de infrastructură și stabilitatea normelor juridice.