Grupul City Grill utilizează în prezent aproximativ 400 de cetățeni extracomunitari în cadrul restaurantelor și hotelurilor sale. Această forță de muncă provine în principal din Nepal, Sri Lanka și India, ocupând roluri care variază de la poziții operaționale de bază până la funcții cu responsabilitate. Ionuț Păun, Chief Talent Officer la grupul City Grill, indică faptul că această prezență a crescut semnificativ față de perioada din 2020, când numărul angajaților străini era de aproximativ 150 de persoane.
Evoluția numărului de lucrători străini reflectă o schimbare structurală a pieței muncii din România, similară cu procesele observate în Europa de Vest în ultimele două decenii. În industrii solicitante precum HoReCa, logistica sau serviciile de livrare, pozițiile de început nu mai pot fi acoperite exclusiv de angajații locali. Această tendință a forțat companiile să diversifice sursele de recrutare, trecând de la forța de muncă din Europa de Est la recrutarea de cetățeni din afara Uniunii Europene.
Deficitul de personal din industria ospitalității este alimentat de schimbarea așteptărilor generațiilor tinere față de locul de muncă. Candidații locali caută un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală, solicitând programe predictibile și zile libere în weekend. Totuși, realitatea industriei HoReCa impune activitate intensă în perioadele de aglomerație, inclusiv seara, în weekend și în zilele de sărbătoare, ceea ce creează o barieră între cerințele angajaților și necesitățile funcționării unui restaurant.
Motivația principală a lucrătorilor extracomunitari este de natură economică, oferindu-le posibilitatea de a obține venituri mult mai mari decât cele din țările de origine. De exemplu, în Nepal, veniturile pentru anumite categorii pot fi de aproximativ 150 de dolari pe lună, în timp ce în România acești angajați pot câștiga de patru sau cinci ori mai mult. Această diferență financiară generează un nivel ridicat de stabilitate și motivație, deoarece mulți dintre ei trimit resurse acasă pentru a susține familiile.
În cadrul organizației, angajații străini nu rămân limitați la roluri precum ajutor de bucătar, ajutor de ospătar sau lucrător în zona de spălare a vaselor. Pe măsură ce acumulează experiență, învață limba română și demonstrează competențe, mulți evoluează către poziții de ospătar, bucătar, barman sau șef de tură. Procesul de integrare este susținut de comunități stabile de angajați din aceleași țări, care ajută la depășirea barierelor lingvistice și la înțelegerea regulilor interne ale companiei.
La nivel național, tendința de creștere a numărului de lucrători străini este confirmată de datele oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări. La finalul anului 2025, peste 148.000 de străini dețineau permis de ședere în scop de muncă în România. Această cifră reprezintă aproape dublul valorii înregistrate în aceeași perioadă a anului 2023, subliniind importanța acestui segment de forță de muncă pentru economia românească.