Piața rezidențială din București traversează o perioadă de transformare, în care profilul cumpărătorilor se mută de la investitori către persoane care achiziționează locuințe pentru uzul propriu. Această schimbare de paradigmă este determinată de randamentele mai mici ale investițiilor și de creșterea costurilor de achiziție. În acest context, cererea pentru apartamentele cu două camere a devenit dominantă, în timp ce interesul pentru locuințele cu trei camere este în scădere.
La cel mai recent târg imobiliar, apartamentele cu două camere au atras între 50 și 60% dintre vizitatorii standului HILS Development. În contrast, unitățile cu trei camere au atras doar aproximativ 30% din interesul potențialilor clienți, reprezentând o pondere în scădere față de perioadele anterioare. Bogdan Bălașa, general manager al HILS Development, explică faptul că mulți cumpărători preferă acum o locuință personală, deoarece capitalul blocat într-o achiziție este cu 20-30% mai mare decât în urmă cu doi-trei ani.
O nouă categorie de produs care câștigă teren este studioul dublu, o variantă situată între garsonieră și apartamentul cu două camere. Această opțiune, care oferă un spațiu separat pentru dormit, este aleasă frecvent de părinții care doresc să cumpere o locuință pentru copiii lor care urmează să fie studenți. Bogdan Bălașa menționează că, în loc de o garsonieră de 37-38 de metri pătrați, studioul dublu reprezintă o investiție de perspectivă pe termen mediu și lung.
Clienții care intră pe piață se confruntă cu un decalaj de aproximativ 20% între așteptări și prețurile reale din sectorul privat. În zona Pallady, prețurile pentru apartamentele noi nu mai sunt sub pragul de 2.000 de euro pe metru pătrat util, iar aplicarea TVA de 21% ridică costurile la nivelul de 2.300-2.400 de euro. În estul Capitalei, un apartament cu trei camere, care include și un loc de parcare considerat obligatoriu, poate ajunge la sume de 170.000-180.000 de euro.
Pentru a gestiona aceste costuri, mulți cumpărători sunt nevoiți să își recalibreze așteptările și să accepte compromisuri. Bogdan Bălașa precizează că unii clienți care doreau inițial un apartament cu trei camere acceptă, după o perioadă de căutare, o unitate mai mare cu două camere. Aceștia încearcă să creeze spații suplimentare, precum un birou, sau optează pentru produse hibride pentru a compensa limitările bugetare și spațiul funcțional disponibil.
Sectorul imobiliar din România a înregistrat recent dinamici economice semnificative, reflectând evoluția generală a activității de afaceri. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), cifra de afaceri din industrie a cunoscut o creștere de 10,3% în luna august 2026. Această evoluție macroeconomică oferă un fundal pentru deciziile de consum și investiții ale populației în sectoarele cheie precum locuințele.