Prețurile la carburanții din România au intrat într-o perioadă de creștere alertă, benzina depășind pragul de 10 lei pe litru, iar motorina trecând de 11 lei pe litru. În acest context, analistul economic Adrian Negrescu avertizează că, într-un scenariu extrem, prețul la pompă ar putea să sară peste pragul de 13-15 lei pe litru. Această evoluție ar putea fi cauzată de creșterea galopantă a prețului barilului pe piețele internaționale.
Adrian Negrescu, managerul Frames, subliniază că, în cel mai negru scenariu, problema principală nu va mai fi doar costul, ci chiar disponibilitatea carburantului pe piață. Dacă rutele de transport rămân blocate și oferta de petrol nu va mai putea acoperi cererea, riscul ca motorina și benzina să atingă noi cotații istorice devine foarte real. Această situație este alimentată de blocarea strâmtoarei Ormuz, un factor care influențează direct stabilitatea pieței.
Analistul menționează că piața petrolului a devenit extrem de volatilă, prezentând un grafic în formă de dinți de fierăsaw, unde orice știre despre Strâmtoarea Ormuz poate muta prețul cu 5-10% în doar câteva ore. Înainte de conflictul actual, Brentul se tranzacționa în jurul a 72 de dolari pe baril, însă vineri acesta a ajuns la 105,65 dolari. Pentru economia românească, această volatilitate este considerată mai periculoasă decât un preț ridicat, dar previzibil.
În ceea ce privește măsurile fiscale, Adrian Negrescu afirmă că statul trebuie să decidă dacă menține nivelul actual al taxelor sau dacă urmează modelul altor țări din UE. Acestea din urmă au coborât acciza semnificativ, aproape de minimul permis de aquis-ul comunitar. Totuși, orice intervenție asupra TVA-ului sau a accizei necesită un studiu fundamentat care să estimeze impactul pozitiv și negativ asupra sectorului economic respectiv.
O problemă structurală identificată este faptul că România importă tot mai mult produs finit rafinat din Turcia sau Arabia Saudită, plătiți cu marja industrială. Deși țara are rafinării și conducte, producția internă de țiței a scăzut cu 8,3% în primul trimestru. Această dependență transformă orice creștere a barilului, de la 70 la 118 dolari, în pierderi de sute de milioane de euro pentru balanța comercială a țării.
Situația prețurilor la energie și combustibili este strâns legată de costurile de producție și transport. În România, energia reprezintă aproximativ 50% din prețul final plătit de consumatori. Creșterea prețului la pompă generează un efect de cascadă care afectează costul pâinii, tarifele de transport și facturile de energie ale fabricilor, influențând în final deficitul bugetar și puterea de cumpărare a cetățenilor.