Datele publicate de Eurostat pe 17 septembrie 2026 relevă o scădere semnificativă a inflației în România, de la 8,2% în iulie la 6,3% în august. Deși această evoluție reprezintă cea mai amplă reducere lunară din rândul statelor membre, România menține pentru a doua lună consecutivă poziția de lider în UE la capitolul inflație. În timp ce la nivelul întregii Uniuni Europene inflația a cunoscut o creștere, indicatorul românesc a scăzut, oferind un tablou statistic complex.
În ciuda scăderii recente, rata anuală armonizată a inflației de 6,3% din România este aproape dublă față de media europeană de 3,2%. Clasamentul celor 27 de state membre o plasează pe România pe primul loc, fiind urmată de Lituania cu 5,6% și Cipru cu 5,2%. La polul opus se află țări precum Suedia, cu 0,3%, Estonia, cu 1,3%, sau Cehia, cu 1,5%. Titlul de campioană la scădere se referă strict la ritmul de diminuare lunară, nu la nivelul absolut al prețurilor.
Trendul descendent al inflației în România a fost constant, coborând de la 9,7% în mai la 6,3% în august, o reducere de 3,4 puncte procentuale în trei luni. În aceeași perioadă, la nivelul UE, inflația a urcat de la 3% în iulie la 3,2% în august, iar în zona euro a crescut de la 2,9% la 3,2%. Din cele 27 de state membre, doar șase au înregistrat o scădere a inflației în luna august, România fiind printre acestea, în timp ce în 20 de țări inflația a crescut.
Scăderea accentuată este explicată de un mecanism statistic numit efect de bază, legat de măsurile fiscale din vara anului 2025. Atunci, primul pachet de măsuri al Guvernului a majorat TVA și accizele, generând un salt al prețurilor care a rămas în baza de comparație pentru 12 luni. Începând cu august 2026, acea scumpire nu mai este un șoc nou, ceea ce face ca rata anuală să scadă statistic, deși prețurile rămân la un nivel ridicat, fără a fi devenit mai ieftine pentru consumatori.
Banca Națională a României a manifestat prudență, revizuind în sus prognozele de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 6,1%. De asemenea, estimarea pentru finalul anului 2027 a fost majorată de la 2,9% la 3,4%. Banca centrală nu anticipează o continuare lină a scăderii, ci o inflație care va rămâne peste ținta de 2,5%. În România, sectorul serviciilor rămâne principala sursă de presiune, având o creștere anuală de peste 11%, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Monitorizarea indicatorilor de inflație este un proces continuu în cadrul Uniunii Europene, influențat de decizii fiscale naționale și de dinamica piețelor de energie. În contextul actual, datele Eurostat și ale Institutului Național de Statistică oferă cadrul necesar pentru înțelegerea modului în care prețurile la bunuri și servicii afectează puterea de cumpărare a cetățenilor români în raport cu media europeană.