România a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană a ponderii persoanelor care nu își permit să își încălzească adecvat locuințele, conform datelor Eurostat. Această proporție a crescut de la 10,8% în 2024 la 11,9% în 2025, în timp ce media europeană a scăzut de la 9,2% la 8,8% în aceeași perioadă. Situația indică faptul că tot mai mulți români sunt nevoiți să facă economii drastice la încălzire pentru a face față costurilor.
Problema este agravată de starea clădirilor, nu doar de prețul energiei. Analistul economic Adrian Negrescu explică faptul că, din aproximativ 9 milioane de locuințe din România, peste 4,4 milioane au mai mult de 50 de ani. Aceste construcții vechi sunt adesea prost izolate și consumă cantități mari de energie, pierzând căldura prin pereți, ferestre, acoperișuri și punți termice, ceea ce forțează bugetele familiilor vulnerabile.
Consecințele economisirii la căldură depășesc valoarea facturilor, afectând grav sănătatea. Un studiu publicat în Journal of Economic Behavior & Organization a identificat legături între dificultățile de încălzire și afecțiunile pulmonare cronice, simptomele depresive sau declinul cognitiv la vârstnici. Adrian Negrescu avertizează că un pensionar care menține temperatura la 16 grade pentru a economisi 100 de lei poate costa sistemul de sănătate de zeci de ori mai mult.
Din punct de vedere psihologic, locuința poate deveni o sursă de stres permanent. Psihoterapeuta Laura Găvan menționează că dificultățile financiare forțează oamenii să facă alegeri dificile, precum reducerea cumpărăturilor sau amânarea plăților pentru a acoperi căldura. Această grijă constantă pentru cheltuieli poate afecta somnul și concentrarea, transformând spațiul de locuit dintr-un loc de siguranță într-un mediu care amplifică disconfortul emoțional.
Soluțiile pe termen lung necesită investiții în eficiența energetică, nu doar ajutor direct la facturi. Laura Găvan recomandă izolarea termică și etanșarea ferestrelor, însă aceste măsuri necesită capital pe care familiile sărace nu îl au. Adrian Negrescu susține că fondurile ar trebui direcționate către reabilitarea locuințelor, deoarece orice ajutor oferit fără izolarea clădirilor este ineficient, comparându-l cu apa turnată într-o găleată spartă.
Situația sărăciei energetice se încadrează într-un context de monitorizare a condițiilor de viață la nivel european. Raportul Eurostat Key Figures on European Living Conditions - 2026 Edition evidențiază diferențele dintre statele membre, subliniind că, în timp ce media UE scade, România rămâne într-o traiectorie de creștere a vulnerabilității. Această evoluție pune presiune pe mecanismele de protecție socială și pe necesitatea unor investiții structurale în infrastructura locuințelor.