O proporție semnificativă de gospodării din România ajunge sub pragul de sărăcie materială imediat după achitarea facturilor la energie. Conform datelor furnizate de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), aproximativ 21,1% din familii se confruntă cu această situație, însă cifra crește la 22,4% dacă se ia în calcul și utilizarea buteliilor de gaz pentru gătit. Această presiune financiară este accentuată în mediul rural, unde accesul la infrastructura de gaz este limitat.
Situația este agravată de faptul că aproape jumătate din gospodăriile românești, respectiv 43%, utilizează butelii de gaz pentru prepararea alimentelor. Această dependență de surse de energie care nu fac parte din rețelele de distribuție impune o povară suplimentară asupra bugetelor de familie. Specialiștii de la ORSE subliniază că excluderea acestor costuri din analiza oficială duce la o subestimare a realității economice din care se confruntă segmentele vulnerabile ale populației.
La nivel european, România se află într-o poziție critică, fiind al doilea cel mai afectat stat după Bulgaria. Un studiu al Asociației Energia Inteligentă indică faptul că 37% dintre români alocă peste 10% din venitul lunar pentru facturile de energie. În Bulgaria, acest procent este de 40%, în timp ce în nordul și vestul Europei, precum în Finlanda sau Luxemburg, ponderea cheltuielilor pentru energie scade la un interval de 5-10%.
Problema sărăciei energetice este descrisă de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, ca fiind o „sărăcie invizibilă a clasei medii inferioare”. Această formă de vulnerabilitate apare atunci când familiile, deși reușesc să mențină locuința încălzită, sunt nevoite să sacrifice alte cheltuieli esențiale, precum hrana, sănătatea sau educația. Pe termen lung, această presiune economică poate genera tensiuni sociale și o fragmentare politică în cadrul Uniunii Europene.
În ceea ce privește infrastructura, datele din 2024 arată că există 5.494 de gospodării din România care nu au nici măcar acces la energia electrică. Aceste locuințe sunt ocupate de 11.611 persoane, dintre care 4.777 sunt copii. O problemă majoră pentru rezolvarea acestui deficit este faptul că 87% dintre casele care nu au racord la rețea nu dețin un cadastru oficial, ceea ce îngreunează intervenția instituțională.
Pentru a combate acest fenomen, George Jiglău, coordonator ORSE, recomandă trecerea de la măsuri temporare la politici structurale. Acestea ar trebui să includă investiții masive în eficiența energetică a locuințelor și dezvoltarea unui sistem național integrat de date. De asemenea, experții propun extinderea instrumentelor de sprijin, precum cardul de energie, pentru a permite cetățenilor să investească în tehnologii moderne sau să achite facturile într-un mod mai flexibil.
Contextul economic actual este marcat de o inflație care depășește creșterea salariilor reale, ceea ce amplifică riscul de sărăcie. În Europa, ponderea gospodăriilor care simt o presiune constantă asupra bugetului după plata energiei este de 17-20%, dar se estimează că va crește la 23-25% în perioada următoare, din cauza volatilității prețurilor și a stagnării productivității.