Șantierul naval Vard din Tulcea va începe construcția unui doc plutitor de dimensiuni masive, destinat utilizării în Norvegia. Această structură uriașă va avea o lungime de 151 de metri și o lățime interioară de 35 de metri. Proiectul este destinat grupului Vard, iar construcția va fi trimisă la șantierul Vard Langsten, pentru a sprijini operațiunile acestuia cu nave de mari dimensiuni.
Decizia de a construi noul doc a fost anunțată de Vard încă din luna mai 2026. Termenul stabilit pentru demararea lucrărilor este sfârșitul celui de-al treilea trimestru din anul 2026, cu o dată limită de 30 septembrie. Noul doc va fi utilizat în Norvegia pentru procesele de construcție, reparație și întreținere ale unor nave mari, inclusiv pentru navele destinate păzii de coastă.
Necesitatea acestui doc provine din faptul că infrastructura actuală de la Vard Langsten a devenit insuficientă. Docul existent are doar 100 de metri lungime și 23 de metri lățime, putând suporta aproximativ 5.500 de tone. Această capacitate este prea mică pentru nave precum cele din clasa Jan Mayen, care au o lungime de 136,4 metri și o lățime de 22 de metri.
Șantierul din Tulcea deține deja infrastructura necesară pentru a gestiona un astfel de proiect complex. Docul local are o lungime de 209,2 metri și o lățime interioară de 50,65 metri, facilitând lucrul la structuri navale neobișnuite. După finalizare, docul va fi transportat spre Norvegia fie cu o navă semisubmersibilă specializată în încărcături maritime de mari dimensiuni, fie prin remorcare cu ambarcațiuni specializate.
Această activitate nu reprezintă o premieră pentru unitatea din România, care a mai realizat proiecte similare în trecut. În anul 2013, la Tulcea a fost construit un doc plutitor cu dimensiuni aproape identice, destinat șantierului Vard Promar din Brazilia. Atunci, proiectarea a fost realizată cu implicarea companiei românești Nasdis, iar structura construită este utilizată și în prezent în sectorul naval brazilian.
Construcția de docuri plutitoare reprezintă o ramură specializată a ingineriei navale, fiind utilizate pentru a extinde capacitatea de lucru a șantierelor fără investiții masive în infrastructură fixă. Aceste structuri permit manipularea unor nave de mari dimensiuni în zone unde docurile fixe sunt prea mici sau inexistente, oferind flexibilitate operațională în procesele de mentenanță și construcție navală la nivel global.