Ajustarea fiscală în România trebuie să continue pentru a asigura reducerea deficitului bugetar la nivelul de 3% din PIB până în anul 2031, însă spațiul pentru noi majorări de taxe este tot mai limitat. Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România, subliniază că presiunea fiscală aplicată în ultimul an a afectat atât companiile, cât și populația. Această situație coincide cu o încetinire economică, cu o creștere estimată la doar 0,7% pentru anul curent.
În prezent, România se află într-o etapă dificilă a consolidării bugetare, deoarece taxele au fost deja majorate pe aproape toate fronturile importante. Pentru a atinge țintele de deficit, este necesară o corecție de aproximativ trei puncte procentuale din PIB, o sarcină considerată mai grea decât prima fază a procesului. Măsurile de ajustare au inclus creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse la 11%, majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și creșterea impozitelor locale pe proprietate.
Efectele acestor măsuri fiscale se reflectă direct în indicatorii economici, inclusiv prin presiunea asupra consumului și a investițiilor. După majorarea TVA, inflația a atins un vârf de 10,85% în luna mai, iar în septembrie aceasta a urcat din nou la 6,61%, conform datelor INS. De asemenea, sectorul comerțului cu amănuntul a înregistrat scăderi de volum ale cifrei de afaceri, România fiind singura țară din regiune cu o astfel de evoluție negativă, conform datelor Eurostat.
O soluție sustenabilă pentru buget nu constă în creșterea ratelor de impozitare, ci în îmbunătățirea colectării veniturilor deja datorate. În anul 2023, statul a pierdut 45,5 miliarde lei din cauza TVA-ului neîncasat, reprezentând cel mai mare gap de conformare din Uniunea Europeană. Utilizarea instrumentelor precum facturarea electronică, sistemul e-Transport sau raportarea SAF-T poate ajuta ANAF să recupereze aceste sume, oferind în același timp o concurență mai echitabilă pentru companiile care respectă regulile.
Pe lângă colectare, consolidarea fiscală necesită și o reformă a cheltuielilor publice, fără a compromite investițiile în infrastructură, energie, educație sau digitalizare. Predictibilitatea legislației este, de asemenea, crucială pentru atragerea investițiilor, astfel încât regulile fiscale să nu se schimbe constant. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, prevăzută pentru anul 2027, este văzută ca un pas spre stabilizarea mediului de afaceri și reducerea incertitudinii pentru investitori.
Eforturile de corecție bugetară au dus la o scădere a deficitului, care a coborât la aproximativ 6,2% din PIB, conform estimărilor Comisiei Europene. În primele opt luni ale anului 2026, deficitul a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului 2025, conform Ministerului Finanțelor. Deși agențiile de rating precum Fitch, Moody's și S&P au menținut România în categoria recomandată investițiilor, acestea au aplicat o perspectivă negativă asupra acestui proces.