Românii manifestă o îngrijorare semnificativă în ceea ce privește stabilitatea financiară și nivelul de trai, depășind media europeană în mai multe categorii de temeri. Conform datelor din Eurobarometrul privind percepția europenilor asupra economiei, prelucrate de Monitorul Social, o inițiativă Friedrich-Ebert-Stiftung România, principalele motive de anxietate sunt scăderea nivelului de viață și riscul de sărăcie. Această percepție negativă reflectă o discrepanță între indicatorii macroeconomici și realitatea resimțită de cetățeni.
În ceea ce privește deteriorarea nivelului de trai, 62% dintre respondenții din România au declarat că sunt îngrijorați de acest fenomen, în timp ce la nivelul Uniunii Europene cifra este de 40%. Fenomenul de sărăcie este la fel de prezent în preocupările românilor, unde 48% indică acest aspect ca pe o problemă majoră, comparativ cu 32% la nivelul întregului continent. Aceste cifre subliniază o stare de nesiguranță economică mult mai accentuată în țara noastră față de restul Europei.
Temerile financiare se traduc direct în dificultăți anticipate pentru acoperirea cheltuielilor esențiale în următoarele 12 luni. Un procent de 45% dintre români se tem că nu își vor putea permite călătorii, în timp ce 44% sunt îngrijorați că nu vor putea plăti utilitățile, precum apa sau energia. Tot 44% dintre cetățeni se tem că nu vor avea acces la îngrijiri medicale necesare, iar 40% indică faptul că alimentele vor reprezenta o dificultate financiară majoră.
Evaluarea economiei naționale este predominant negativă, jumătate dintre români, respectiv 50%, considerând situația actuală drept rea. Această percepție este similară cu media Uniunii Europene, unde 49% dintre respondenți oferă o evaluare negativă a economiei proprii. În ceea ce privește situația financiară personală, rezultatele sunt mai echilibrate: 34% dintre români spun că situația lor economică este bună, față de o medie europeană de 36%, în timp ce 27% își evaluează propria situație drept rea.
Pesimismul se extinde și asupra viitorului generațiilor următoare, cu 42% dintre români estimând că nivelul de trai al copiilor lor va fi mai scăzut decât cel al părinților. România se poziționează astfel într-o zonă de pesimism mai mare decât alte state din Europa de Est, precum Bulgaria, Ungaria sau Polonia. În aceste țări, proporția celor care anticipează o îmbunătățire a nivelului de trai pentru viitorul generațiilor este considerată mai ridicată decât în România.
Contextul economic general este marcat de o creștere foarte slabă, iar Comisia Europeană estimează pentru România o creștere economică de doar 0,1% în anul 2026. Această evoluție lentă, combinată cu inflația ridicată și necesitatea consolidării fiscale, afectează direct venitul disponibil al populației. Din acest motiv, presiunea asupra consumului rămâne ridicată, limitând capacitatea gospodăriilor de a acoperi cheltuielile curente și de a menține un nivel de trai stabil.