Populația din România se confruntă cu o situație critică în ceea ce privește costurile energetice pentru perioada de iarnă. Analizele recente arată că românii plătesc cel mai scump curent electric din întreaga Europa, atunci când prețurile sunt raportate la puterea de cumpărare a cetățenilor. Această evoluție vine într-un context de instabilitate, în care prețurile la gazele naturale pe bursele internaționale au cunoscut o creștere masivă recent.
Criza energetică este alimentată de mai mulți factori care vor pune presiune pe facturi. Printre cauzele identificate se numără oprirea centralei nucleare de la Cernavodă, din cauza secării Dunării, precum și lipsa sistemelor de baterii pentru stocarea energiei verzi produse în timpul zilei. Din cauza acestor deficite, se estimează că prețul energiei electrice urmează să crească cu aproximativ 22%, afectând direct gospodăriile care folosesc electricitatea pentru încălzire și apă caldă.
În ceea ce privește piața gazelor, situația este similarly alarmantă pe plan internațional. Prețurile gazelor au atins, marți, 13 octombrie 2026, cel mai înalt nivel din ultimii patru ani, ceea ce ridică îngrijorările privind stocurile scăzute din multe țări. La hub-ul olandez TTF, contractele futures pentru gaze naturale au ajuns la 87,20 euro pe megawat-oră, o valoare semnificativ mai mare față de pragul de aproximativ 32 de euro înregistrabil înainte de conflictul din Iran.
Analiza Euronews Business evidențiază diferențele dintre capitalele europene în funcție de standardele de putere de cumpărare (PPS). Bucureștiul a fost identificat ca fiind cel mai scump oraș cu un indice de 55,1, în timp ce Oslo a fost cel mai ieftin, având un indice de 11,5. În comparație, la nivelul celor mai mari cinci economii europene, Roma este orașul cu cele mai mari costuri raportate la PPS, cu un indice de 38,2, în timp ce Parisul este cel mai accesibil, la 25,8.
La capitolul gaze naturale, România menține o poziție relativ mai bună, prețul din București fiind pe locul 5 în Europa, cu 5,9 cenți/kWh. Totuși, această valoare este de două ori mai mare decât cea din Budapesta, unde prețul este de 2,8 cenți/kWh. În restul Europei, prețurile pentru consumatorii casnici variază între 1,5 cenți/kWh la Kiev și 34,8 cenți/kWh la Stockholm, oraș care se detașează prin costuri ridicate.
Evoluția prețurilor la energie este strâns legată de stabilitatea geopolitică și de capacitatea de stocare a resurselor. În contextul în care rezervele de gaze din Uniunea Europeană sunt la un nivel critic, autoritățile monitorizează cu atenție impactul costurilor asupra consumatorilor noncasnici și a gospodăriilor pe parcursul sezonului de iarnă 2026-2027.