Numărul de aplicări pentru locurile de muncă part-time a ajuns la 1,3 milioane de la începutul acestui an, înregistrând o creștere de 13% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această tendință indică un interes sporit pentru forme de muncă ce pot fi combinate cu un alt serviciu, într-un context în care puterea de cumpărare a populației este afectată de creșterea prețurilor. Mulți români aleg aceste opțiuni pentru a-și gestiona mai bine bugetul lunar.
În acest interval, pe piața muncii au fost disponibile aproximativ 27.000 de joburi cu jumătate de normă. Raportat la numărul de poziții vacante, rezultă o medie de 49 de aplicări pentru fiecare loc de muncă part-time disponibil. Această densitate a candidaturilor reflectă dorința angajaților de a găsi soluții pentru a-și echilibra veniturile fără a renunța la activitatea profesională principală, fie că este vorba de necesități temporare sau achiziții importante.
Munca de la distanță ocupă un loc central în preferințele candidaților care caută flexibilitate. Deși doar 14,6% din ofertele part-time disponibile în acest an sunt de tip remote, aproape 20% dintre toate aplicările vizează joburi care pot fi efectuate de acasă. Această diferență este semnificativă, având în vedere că, la nivelul întregii piețe de muncă, doar 4,1% dintre locurile de muncă postate oferă posibilitatea de a lucra de la distanță.
Domeniile cu cele mai multe oferte de tip part-time includ retailul, asigurările, serviciile, turismul, sectorul financiar-bancar, industria alimentară și call-center/BPO. Aceste sectoare permit organizarea activității în ture sau pe intervale orare specifice, facilitând integrarea muncii în programul existent al unui angajat. Cele mai multe aplicații se îndreapă către retail, turism, servicii, advertising, marketing și PR, în timp ce administrația publică și construcțiile prezintă un interes mult mai scăzut.
Profilul celor care aplică variază în funcție de etapa de carieră. Pentru persoanele aflate la început de drum, un job part-time poate reprezenta o primă experiență profesională, în timp ce pentru angajații cu un job full-time, motivația principală este suplimentarea veniturilor. Un alt segment important este format din cei care doresc o reconversie profesională, utilizând aceste poziții pentru a testa un domeniu nou fără a-și pierde sursa principală de venit.
Această evoluție a interesului pentru venituri suplimentare are loc într-un climat economic marcat de presiuni inflaționiste. Conform datelor Eurostat, în august 2026, rata anuală a inflației calculată după indicele armonizat al prețurilor de consum a fost de 6,3% în România, în timp ce la nivelul Uniunii Europene aceasta era de 3,2%. Creșterea costurilor pentru gospodării pune presiune pe bugetele familiare, deoarece veniturile nu cresc întotdeauna în același ritm cu prețurile.