Deși veniturile cetățenilor români au cunoscut o creștere, mulți rămân fără o rezervă financiară solidă pentru situații neprevăzute. Fenomenul este explicat prin inflația stilului de viață, un mecanism prin care majorările salariale sunt absorbite rapid de un consum mai ridicat. Această tendință împiedică transformarea banilor suplimentari în economii sau investiții, lăsând gospodăriile vulnerabile în fața unor cheltuieli urgente sau a pierderii veniturilor.
Datele furnizate de Eurobarometru privind educația financiară, publicat de Comisia Europeană în 2023, subliniază fragilitatea financiară a populației. Aproximativ 25% dintre respondenții din România nu dețin economii pentru cazuri de urgență, o cifră semnificativ mai mare decât media de 16% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. În plus, doar 23% dintre români au declarat că ar putea acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni fără venitul principal.
Raul Putilean, Market Expansion Partner al Finax România, explică faptul că veniturile mai mari tind să crească odată cu așteptările de consum. Aceasta include achiziția de locuințe mai bune, mașini mai scumpe, electronice noi sau mese mai frecvente în oraș. Dacă această creștere a consumului devine automată, salariul mai mare nu consolidează situația financiară a persoanei, ci doar ridică nivelul cheltuielilor permanente, fără a crea o bază economică solidă.
Pentru a gestiona corect bugetul, experții recomandă monitorizarea cheltuielilor și identificarea costurilor recurente care nu mai aduc valoare. O strategie eficientă presupune reducerea datoriilor scumpe, stabilirea unui plafon realist pentru consum și automatizarea economisirii. Raul Putilean sugerează ca o parte din fiecare creștere salarială să fie transferată automat către economii sau investiții, înainte ca acești bani să fie absorbiți de cheltuielile curente ale gospodăriei.
O rezervă financiară adecvată ar trebui să acopere între trei și șase luni de cheltuieli esențiale, în funcție de stabilitatea veniturilor. Sumele destinate urgențelor trebuie păstrate în instrumente lichide și cu risc redus. După constituirea acestui fond de urgență, sumele pentru obiective pe termen lung pot fi direcționate către investiții diversificate, precum acțiuni, obligațiuni sau ETF-uri, adaptate profilului de risc al fiecărei persoane.
Situația financiară a cetățenilor este influențată de dinamica prețurilor și de evoluția monedei naționale. În contextul în care leul se află pe un trend de depreciere față de euro, gestionarea atentă a bugetului personal devine și mai critică. Capacitatea de a menține un echilibru între consumul curent și acumularea de capital reprezintă elementul cheie pentru obținerea libertății financiare pe termen lung.