Datele furnizate de Banca Națională a României indică faptul că românii au cheltuit aproximativ 4,9 miliarde de euro în străinate în primele șase luni ale anului 2026. Această sumă reprezintă o creștere față de perioada analogă a anului precedent, generând un deficit extern de 2,5 miliarde de euro în sectorul turismului. Factorii care influențează această tendință includ prețurile mai accesibile din alte destinații și o infrastructură de transport care nu este la standarde moderne.
Economistul Adrian Codirlașu explică faptul că optimizarea bugetului este un comportament firesc pentru cetățeni, deoarece multe servicii sunt mai ieftine în Bulgaria sau Grecia. Din cauza aprecierea reală a leului, anumite destinații externe oferă o calitate mai bună la prețuri mai mici decât în România. De asemenea, lipsa voucherelor de vacanță a influențat decizia oamenilor, care evită să plătească taxe și impozite pentru un beneficiu care nu îl mai folosesc efectiv.
Infrastructura deficitară reprezintă o barieră majoră în dezvoltarea turismului intern, forțând turiștii să aleagă destinații externe pentru confortul deplasării. Adrian Codirlașu subliniază că drumurile nemodernizate și lipsa centurilor ocolitoare fac călătoria spre zone precum Valea Prahovei extrem de lungă și obositoare. În comparație, accesul către țări vecine este considerat mult mai rapid și mai ușor, ceea ce descurajează vizitarea locurilor de odihnă din interiorul țării.
Reprezentantul Asociației Naționale a Agențiilor de Turism, Dan Anghelescu, avertizează că lipsa de promovare internațională limitează capacitatea României de a atrage turiști străini. Deși există resurse precum mănăstirile, Castelul Peleș sau tradițiile locale, acestea nu sunt comunicate eficient către piețele externe. Este necesară o echipă de profesioniști creativi și un buget mult mai substanțial pentru a dezvolta segmentul de turism „incoming” și pentru a atrage vizitatori din alte regiuni.
Sistemul de organizare actual este criticat pentru o „descentralizare haotică”, unde evenimentele locale, precum Târgul de Crăciun de la Craiova, nu sunt integrate într-o strategie națională. Dan Anghelescu menționează că există o lipsă de comunicare între primării, Ministerul Turismului și Organizațiile de Management al Destinației. Informațiile despre rutele turistice sunt adesea disponibile doar pe site-urile oficiale, dar nu sunt promovate activ către publicul larg sau turiștii internaționali.
Evoluția negativă a acestui sector poate duce la închiderea multor afaceri, deoarece hotelierii și proprietarii de pensiuni nu mai pot acoperi costurile de funcționare. Creșterea prețurilor la energie și salarii pune presiune pe afacerile mici, care riscă să fie închise sau să fie vândute. Această situație este vizibilă în zone precum Valea Prahovei, unde numeroase vile și unități de cazare sunt acum listate pentru vânzare din cauza dificultăților financiare.