Românii sunt tot mai conștienți de riscurile financiare, precum problemele de sănătate sau pierderea locului de muncă, însă această percepție nu se traduce în măsuri concrete de protecție. Deși riscurile sunt văzute ca fiind probabile, majoritatea aleg să prioritizeze cheltuielile imediate în detrimentul stabilității pe termen lung. Această lipsă de pregătire afectează capacitatea de a gestiona situațiile neprevăzute care pot compromite bugetul personal.
Conform unui studiu realizat de Allianz-Țiriac, prin Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), șase din zece români nu se simt deloc pregătiți să gestioneze o situație care le-ar putea afecta semnificativ bugetul în cursul acestui an. Datele arată că 52% dintre respondenți amână constituirea unui fond de urgență, în timp ce 49% lasă pe mai târziu achiziția unor asigurări opționale. Acestea includ asigurări de viață, sănătate, locuință sau călătorie, chiar dacă mulți admit că o urgență financiară poate apărea oricând.
Principalele îngrijorări ale populației sunt legate de creșterea costului vieții, menționată de 59% dintre participanți la sondaj. Aceasta este urmată de dificultatea de a economisi sau imposibilitatea de a pune bani deoparte, raportată de 48% dintre respondenți, și de problemele de sănătate, menționate de 45%. Totodată, 38% sunt preocupați de lipsa siguranței financiare personale, iar 36% se tem că și-ar putea pierde veniturile sau locul de muncă în viitor.
Presiunea cheltuielilor curente domină deciziile financiare ale cetățenilor, pentru 56% dintre români nevoile imediate au prioritate în fața planificării. Alimentele, facturile și creditele reprezintă principalele destinații ale bugetului pentru aproape două treimi dintre respondenți, urmate de cheltuielile pentru sănătate și de taxele către stat. Din acest motiv, doar 22% dintre participanți afirmă că iau măsuri preventive, în timp ce 48% recunosc că amână deciziile de protecție financiară.
Lipsa resurselor financiare este motivul principal pentru amânarea măsurilor de siguranță, 63% dintre respondenți spun că nu dispun de suficiente bani pentru protecție. Un alt factor este percepția că aceste decizii nu sunt suficient de urgente, opinie susținută de 51% dintre cei sondați. În plus, 46% preferă să gestioneze problemele doar în momentul în care acestea apar efectiv, adoptând un comportament reactiv în locul celui preventiv.
Virgil Șoncutean, CEO Allianz-Țiriac Asigurări, explică faptul că există un decalaj mare între conștientizarea riscurilor și acțiunile efective. Pentru tineri, vulnerabilitatea provine din lipsa capitalului acumulat, în timp ce generațiile mature sunt presate de cheltuieli tot mai mari. Studiul a fost desfășurat în octombrie 2025 la nivel național, pe un eșantion de 1218 respondenți reprezentativi pentru populația adultă rezidentă din România.