Romanian Business Leaders a criticat dur proiectul de lege B563/2026, depus la Senat pe 14 octombrie, care ar impune companiilor utilizarea obligatorie a unui avocat pentru redactarea actelor de înființare, modificare a societății și pentru contractele care necesită formă scrisă. Organizația susține că această măsură contrazice obiectivele Comisiei Europene de a reduce sarcina administrativă pentru companii cu cel puțin 25%, și cu 35% pentru IMM-uri. Proiectul vizează actualizarea sferei activităților avocațiale și delimitarea dintre consultanța juridică și simpla informare.
Conform estimărilor realizate de RBL, costurile suplimentare generate de utilizarea avocaților pentru actele firmelor și contractele comerciale uzuale ar putea depăși 100 de milioane de euro pe an. Dacă această regulă ar fi aplicată și contractelor de muncă, impactul financiar ar putea ajunge la aproximativ 800 de milioane de euro anual. RBL a calculat aceste cifre utilizând date de la ONRC și Ministerul Muncii, bazându-se pe un onorar minim de 710 lei recomandat de ghidul UNBR pentru redactarea unui contract.
Proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 și a Codului civil propune ca înscrisurile constatatoare, atunci când legea cere forma scrisă sub semnătură privată, să fie întocmite obligatoriu de avocat. Această schimbare ar afecta și modificarea contractelor, precum și încheierea acestora prin mijloace electronice. Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, a declarat că această măsură funcționează ca o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, deoarece companiile vor fi obligate să plătească pentru acte pe care le pot gestiona singure de zeci de ani.
Organizația a solicitat Biroului Permanent al Senatului să nu aprobe examinarea proiectului în procedură de urgență, argumentând că o schimbare care afectează peste un milion de firme necesită dezbatere și analiză de impact reală. RBL subliniază că inițiatorii nu au prezentat nicio estimare a impactului asupra companiilor și că nu s-a efectuat testul de proporționalitate obligatoriu conform legislației europene. De asemenea, s-a semnalat lipsa consultării mediului de afaceri, deși proiectul introduce obligația de a consulta UNBR la orice act normativ privind avocații.
Impactul asupra tehnologiei reprezintă un alt punct de preocupare, deoarece proiectul ar putea pune în pericol platformele LegalTech și instrumentele de inteligență artificială. Există incertitudinea privind granița dintre informare și consultanță, o limită care ar putea fi stabilită de instanță la cererea UNBR. Antreprenorii avertizează că astfel de restricții ar putea crea un monopol pentru avocați, limitând serviciile oferite astăzi de contabili, camere de comerț sau platforme digitale, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.
În contextul actual, Comisia Europeană promovează simplificarea procedurilor administrative pentru a sprijini economia, inclusiv prin reducerea birocrației pentru angajații detașați în UE. Această direcție europeană de simplificare se ciocnește cu propunerile legislative din România care adaugă noi obligații de conformitate. În timp ce Bruxellesul caută să elimine barierele pentru companii, proiectele precum B563/2026 ar putea introduce noi costuri și proceduri complexe pentru sectorul privat românesc.