România, alături de Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia, a solicitat Comisiei Europene implementarea unor măsuri de urgență pentru a proteja sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor. Această demers vine ca răspuns la provocările generate de evoluția focarelor de pestă a micilor rumegătoare (PPR), variolă ovină și caprină (SGP) și febră aftoasă (FMD). Statele implicate urmăresc protejarea activității economice în contextul crizelor sanitare care afectează animalele.
Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, a prezentat aceste solicitări la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH) de la Bruxelles, desfășurată pe 29 septembrie 2026. Acesta a subliniat impactul economic major pe care interzicerea exportului de ovine îl are asupra României. Obiectivul principal este evitarea situațiilor în care apariția unui singur focar poate bloca activitatea economică a întregului sector pentru perioade foarte lungi.
Propunerea grupului de țări vizează aplicarea unor restricții mai flexibile și proporționale, bazate pe evaluarea riscului și pe controale veterinare consolidate. Astfel, animalele sănătoase provenite din zonele sau fermele care nu sunt afectate ar trebui să poată fi deplasate și valorificate fără impedimente. Se dorește ca gestionarea acestor crizi să nu pună în pericol viitorul economic al sectoarelor pe care autoritățile încearcă să le protejeze.
O altă cerere importantă vizează analiza rolului vaccinării pentru bolile de categoria A și facilitarea circulației în interiorul UE a animalelor vaccinate și a produselor derivate. Statele membre solicită, de asemenea, continuarea exporturilor către țări terțe, cu condiția existenței unor garanții de sănătate animală și a îndeplinirii condițiilor convenite cu importatorii. Se pune accent pe utilizarea soluțiilor tehnologice pentru a reduce necesitatea udirii în masă a animalelor.
În ceea ce privește sprijinul financiar, grupul de state cere Comisiei Europene soluții reale de compensare pentru pierderile de venit și costurile suplimentare de întreținere. Fermierii sunt afectați nu doar de pierderile directe, ci și de pierderea piețelor de desfacere. Se solicită adaptarea Regulamentului privind sănătatea animală pentru a asigura o flexibilitate adaptată situațiilor epidemiologice concrete, implicând și EFSA în procesul de revizuire a legislației.
Gestionarea bolilor animalelor în Uniunea Europeană implică monitorizarea constantă a ramurilor de producție pentru a preveni răspândirea rapidă a agenților patogeni. Cadrul legislativ european impune reguli stricte de biosecuritate și control al mișcărilor de animale, însă statele membre caută acum un echilibru între siguranța sanitară și supraviețuirea economică a fermelor de creștere, în special în sectoarele vulnerabile precum cel ovin.