România se pregătește pentru un moment critic în calendarul financiar, pe 2 octombrie, când S&P Global Ratings urmează să revină asupra ratingului suveran al țării. Această evaluare vine după ce agenția a confirmat, pe 15 mai 2026, calificativele BBB-/A-3, care reprezintă ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor. La acea dată, S&P a menținut perspectiva negativă, avertizând că blocajul guvernamental, dificultățile în reducerea deficitului sau scăderea fondurilor europene pot pune ratingul sub presiune.
Situația financiară a României este monitorizată atent și de alte agenții internaționale de profil. La 31 iulie 2026, Fitch a reconfirmat ratingul BBB-, păstrând perspectiva negativă, în timp ce pe 7 august 2026, Moody’s a menținut calificativul Baa3 și perspectiva negativă. Cele trei mari agenții de rating mențin astfel România pe ultima treaptă investment grade, într-un moment în care vulnerabilitățile fiscale, externe și politice sunt suprapuse, afectând stabilitatea economică generală.
Datele furnizate de BNR indică o scădere drastică a fluxurilor de investiții străine directe în perioada ianuarie-iulie 2026. Investițiile directe ale nerezidenților au însumat 1,127 miliarde euro, o scădere de 77% față de valoarea de 4,915 miliarde euro înregistrată în intervalul similar din 2025. Această evoluție are loc într-un context în care deficitul de cont curent a crescut la 16,290 miliarde euro în primele șapte luni ale anului 2026, de la 15,707 miliarde euro în perioada echivalentă din anul precedent.
Fitch estimează că deficitul bugetar al României va coborî la 5,9% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, însă va rămâne printre cele mai ridicate din categoria statelor evaluate cu BBB. Agenția proiectează o datorie publică de 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% la sfârșitul anului 2025. Pentru stabilizarea datoriei, Fitch estimează că va fi necesară o ajustare fiscală suplimentară de aproximativ 1,5% din PIB, o cerință pe termen mediu care nu trebuie realizată integral în anul 2027.
O eventuală retrogradare a ratingului ar avea consecințe directe asupra întregii economii, nu doar asupra bugetului de stat. O pierdere a categoriei investment grade ar crește primele de risc pentru stat, bănci și companii, limitând baza de investitori eligibili. Acest lucru ar face refinanțarea mult mai costisitoare, afectând prețul capitalului pentru întreaga economie. Menținerea ratingului depinde, conform analiștilor, de reducerea deficitului, de un buget credibil pentru 2027 și de o traiectorie către un deficit de 3% din PIB.
Ratingul de credit reflectă capacitatea unui stat de a-și onora obligațiile financiare. În România, menținerea poziției de investment grade este vitală pentru accesul la capital la costuri controlate. Agențiile de rating evaluează constant indicatorii macroeconomici, precum deficitul bugetar și nivelul datoriei publice, pentru a determina riscul de neplată. Rezultatul evaluării S&P din octombrie va testa credibilitatea strategiei de ajustare fiscală și a capacității de atragere a capitalului privat în țară.