România se confruntă cu o creștere a costurilor de finanțare, statul împrumutându-se la cele mai mari dobânzi din ultimul an. Această evoluție apare într-un moment critic, chiar înainte de evaluarea agenției Standard and Poor’s, a cărei decizie privind menținerea ratingului de țară la categoria „recomandat investițiilor” va influența direct costul de finanțare al statului român. Randamentele cerute de investitori pentru emisiunile Ministerului Finanțelor au depășit pragurile atinse în perioadele de turbulențe politice și economice anterioare.
În cadrul ultimei licitații, Ministerul Finanțelor a ales să refuze anumite oferte pentru a evita banii prea scumpi. Deși băncile au oferit un total de 728 de milioane de lei pentru obligațiuni în valoare de 500 de milioane de lei, autoritatea a acceptat doar 290 de milioane de lei, respingând propunerile la prețuri considerate prea mici. Ca urmare, randamentul mediu până la maturitate a ajuns la 7,42%, o creștere semnificativă față de pragul de 6,82% înregistrat la licitația similară de luna trecută.
Presiunea pe piața secundară este vizibilă pe întreaga curbă a randamentelor, titlurile pe 10 ani ajungând la 7,41%. Această valoare reprezintă o creștere de 13 puncte bază într-o singură zi, iar față de săptămâna trecută, avansul este de 30-40 de puncte bază pe toate scadențele. În acest context, România plătește acum cele mai mari costuri de finanțare la 10 ani din regiune, depășind nivelurile de cost de la Polonia, Ungaria și Cehia.
Explicația pentru aceste creșteri constă în riscurile legate de presiunile asupra leului, inflație și situația fiscală. Analiștii de la Erste indică aceste riscuri, în timp ce la ING se vorbește despre o reevaluare restrictivă a așteptărilor privind dobânzile în regiune. Frantisek Taborsky, strateg la ING Bank, notează că sentimentul investitorilor s-a schimbat, ducând la o revenire a randamentelor la maximele anterioare pe întreaga curbă a dobânzilor.
Situația este agravată de deprecierea leului românesc, care a atins un nou minim record față de euro, cu un curs de 5,2788 lei/euro stabilit de BNR. Această scădere a monedei apare într-un context de tensiuni politice și de frânare a economiei, într-o perioadă în care inflația a început să scadă vizibil abia în lunile de vară. Investitorii cer acum o primă ridicată pentru a deține obligațiuni guvernamentale românești pe termen lung.
Costul finanțării statului este influențat direct de randamentele de pe piața secundară, care reflectă prețul la care se tranzacționează obligațiunile. Cu cât aceste randamente sunt mai mari, cu atât presiunea asupra cheltuielilor cu dobânzile crește, reducând spațiul bugetar pentru alte investiții. Ministerul Finanțelor a atras 37,3 miliarde de lei de la băncile comerciale în perioada mai–august 2026, o sumă cu 5,5 miliarde de lei mai mare decât în aceeași perioadă din 2025.