România traversează o perioadă de dificultăți bugetare, însă strategiile adoptate de clasa politică tind să fie contraproductive pentru economie. În loc de optimizarea cheltuielilor, creșterea veniturilor sau inovarea, deciziile oficiale se concentrează pe creșterea taxelor și pe extinderea birocrației. Această abordare pare să ignore lecțiile de bază pentru gestionarea deficitelor, care presupun eliminarea verigilor consumatoare de resurse pentru a asigura competitivitatea și fluxuri de decizie mai rapide.
Politicienii români adoptă poziții ambivalente în ceea ce privește fiscalitatea și sistemul de pensii. Deși se declară împotriva creșterii taxelor, există semnale că acestea ar putea deveni necesare, cu promisiuni de protejare a persoanelor cu venituri mici. Totodată, deși se evită atingerea Pilonului II de pensii, se sugerează posibile ajustări ale sistemului, în contextul unor modificări legislative deja implementate care afectează modul în care viitorii pensionari primesc fondurile.
O măsură critică vizează impozitarea proprietăților la valoarea pieței, o intenție inclusă în programul de guvernare. Planul prevede pregătirea unui cadru legislativ în 2027, astfel încât, începând cu anul 2028, taxele pe terenuri, locuințe și birouri să poată ajunge la niveluri dificil de susținut. Această direcție este considerată inflaționistă, deoarece costurile suplimentare se vor reflecta direct în prețurile chiriilor și în alte costuri de consum.
Birocrația este utilizată ca instrument pentru reglarea deficitarului economic, prin îngroșarea procedurilor pentru firme. Măsurile includ creșterea capitalului social la înființare, cerințe suplimentare de declarații, dificultățile în schimbul acționariatului și mutarea responsabilității juridice asupra administratorilor. De asemenea, procesele de rambursare a TVA-ului sunt îngreunate, iar insolvența este echivalată cu evaziunea fiscală, factori care fac antreprenoriatul tot mai puțin atractiv în România.
În contrast, Republica Moldova dezvoltă proiectul „întreprinderea START”, care permite înființarea societăților mici prin telefon. Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a explicat că sistemul va prioritiza controlul ulterior în locul pre-aprobării. La nivel european, proiectul „EU Inc.” va permite înființarea de companii complet online în orice stat membru în 48 de ore, cu costuri sub 100 de euro și fără capital social minim obligatoriu, utilizând principiul „once-only” pentru partajarea datelor.
Gestionarea deficitelor bugetare rămâne o provocare majoră pentru stabilitatea economică a țării. În contextul global, presiunile asupra prețurilor pot apărea din diverse surse, precum conflictele sau fenomenele climatice care afectează producția. Într-un astfel de mediu, deciziile de politică fiscală și reglementările administrative aplicate în România pot influența direct capacitatea de rezistență a afacerilor și a consumatorilor la schimbările de preț din piață.