România se află într-o situație critică, încercând să evite retrogradarea la categoria de investiții nerecomandate, numită „junk”. Această amenințare vine în urma unei crize politice prelungite care afectează credibilitatea fiscală a țării. Malgorzata Krzywicka, analistă la Fitch, a subliniat că incertitudinea actuală pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a efectua ajustările necesare pentru stabilitatea economică.
La sfârșitul lunii iulie, Fitch a decis menținerea ratingului suveran al României la nivelul „BBB minus”, cu perspectivă negativă. Acesta este ultimul calificativ care aparține categoriei „investment grade”. În contextul actual, o nouă evaluare a ratingului suveran este programată pentru luna ianuarie 2027. Malgorzata Krzywicka a explicat faptul că pragul pentru menținerea acestui rating devine tot mai dificil de atins cu fiecare săptămână de criză.
Instabilitatea este accentuată de faptul că România de peste patru luni are un Executiv interimar. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament prin moțiune de cenzură pe 5 mai. După această cădere, președintele Nicușor Dan a făcut alte două nominalizări oficiale: Eugen Tomac, care a depus mandatul pe 14 iunie, și Adrian Veștea, al cărui cabinet a fost respins de Parlament pe 22 iunie. Abia joi, Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier.
Pentru a stabiliza situația, România are nevoie de o corecție a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB. Fitch estimează în prezent deficitul bugetar pentru anul 2026 la 5,9% din PIB, sub ținta de 6,2% stabilită de guvern. Analistul subliniază că îmbunătățirea colectării impozitelor este esențială, deoarece marja de manevră este limitată în ceea ce privește cheltuielile, după implementarea măsurilor de austeritate.
Malgorzata Krzywicka a respins ideea că o creștere economică mai puternică ar putea înlocui necesitatea consolidării fiscale. Ea a declarat că câștigurile economice sunt marginale și nu vor rezolva problema deficitelor mari. Criza politică, care a început în primăvara anului, s-a prelungit mult peste așteptări, depășind deja jumătatea lunii septembrie fără o soluție definitivă pentru formarea unui guvern funcțional.
Situația financiară a instituțiilor din România este marcată de provocări, asemenea și în alte sectoare. De exemplu, operatorul regional de apă din Prahova a înregistrat pierderi de peste 53% în ultimii ani, conform datelor raportate de Curtea de Conturi. Această realitate evidențiază dificultățile de gestionare a resurselor și a echilibrului financiar în diverse ramuri ale administrației publice.
context_missing: false