Agenția de rating S&P a reconfirmat vineri seară ratingul României la nivelul BBB-/A-3, menținând în același timp perspectiva negativă asupra acestuia. Prin această decizie, România reușește să rămână în categoria investment grade, evitând retrogradarea în segmentul de instrumente speculative, numit „junk”. Totuși, verdictul agenției indică faptul că stabilitatea economică a țării depinde de capacitatea de a gestiona riscurile financiare și de a menține o traiectorie de consolidare fiscală pe termen lung.
Președintele Nicușor Dan a reacționat sâmbătă la această evaluare, subliniind că menținerea ratingului este rezultatul eforturilor întregii societăți și al aplicării unor politici de disciplină financiară. Acesta a declarat că decizia confirmă statutul României de partener de încredere pentru investiții și oferă semnale de stabilitate economiei. Totuși, Nicușor Dan a avertizat că acest moment nu trebuie să ducă la relaxare, insistând pe necesitatea de a prioritiza dezvoltarea și stabilitatea economică dincolo de orice mize politice.
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că menținerea ratingului a fost posibilă datorită respectării angajamentelor și continuării măsurilor de ajustare. Acesta a tras un avertisment direct legat de blocajul politic actual, menționând că, dacă această situație se prelungește, va deveni imposibil să mai convingă finanțatorii de faptul că România este un debitor credibil. Ilie Bolojan a cerut instalarea unui guvern stabil care să evite risipa și să cheltuiască strict în limita resurselor disponibile.
S&P a evidențiat riscuri semnificative, în special în ceea ce privește implementarea consolidării fiscale în anii 2027 și 2028. Agenția avertizează că un proces prelungit de formare a guvernului ar putea împiedica reducerea deficitului, ducând la deteriorarea încrederii investitorilor și la creșterea costurilor de finanțare. De asemenea, raportul menționează că România pierde aproximativ 750 de milioane de euro din fondurile PNRR din cauza neadoptării unei legi unitare privind salarizarea în sectorul public.
În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, S&P estimează pentru anul 2026 un deficit bugetar de 6,25% din PIB. Agenția prevede, de asemenea, o economie în contracție cu 0,5% în același an, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, al inflației ridicate și al scăderii salariilor reale. Perspectiva negativă ar putea fi revizuită la stabilă doar dacă deficitele bugetare și externe se reduc și dacă apare un plan de politici credibil susținut de un consens politic larg.
Contextul actual este marcat de o instabilitate administrativă, după ce cabinetul propus de Siegfried Mureșan a fost respins în Parlament. Această lipsă a unui guvern cu mandat deplin coincide cu necesitatea de a asigura continuitatea politicii fiscale. În acest climat, capacitatea politică de a menține direcția de ajustare economică rămâne principalul test pentru viitorul ratingului de țară al României.