România a înregistrat o scădere a deficitului bugetar în anul 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB față de nivelul din 2024. În ciuda acestei evoluții pozitive, țara rămâne în situația de a avea cel mai ridicat deficit bugetar din întreaga Uniune Europeană. Datele oficiale publicate de Eurostat arată că deficitul a scăzut de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025, într-un context în care media UE a fost de 3,1%.
Ameliorarea soldului bugetar a fost realizată, alături de Malta, prin cea mai importantă reducere din UE în anul 2025. Rezultatul este susținut de creșterea veniturilor bugetare cu 1,6 puncte procentuale din PIB, de la 34,0% în 2024 la 35,6% în 2025. Această evoluție a fost posibilă datorită măsurilor de consolidare fiscală adoptate în a doua parte a anului 2025 și a unei colectări îmbunătățite, menținând în același timp investițiile și proiectele PNRR.
În ciuda reducerii, România se află încă în fața unor dezechilibre financiare majore care necesită corecții continue. După România, următoarele state cu cele mai mari deficite sunt Polonia, cu 7,2% din PIB, Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%. La nivelul întregii Uniuni Europene, un total de 11 state membre au raportat deficite care depășesc pragul de 3% din PIB, subliniind necesitatea unei discipline bugetare stricte.
Agențiile internaționale de rating au emis prognoze pentru anul 2026, estimând niveluri de deficit apropiate de obiectivele guvernamentale. Moody’s estimează un deficit de 5,8% din PIB, în timp ce Fitch prevede 5,9%, ambele fiind sub ținta de 6% asumată de Guvern. S&P oferă o estimare ușor mai ridicată, de 6,25% din PIB, indicând faptul că procesul de ajustare fiscală trebuie să continue pentru a asigura stabilitatea financiară.
Datele trimestriale pentru 2026 indică o variație a indicatorilor din cauza calendarului de execuție a investițiilor publice. În trimestrul II al anului 2026, deficitul a fost de 9,2% din PIB, o valoare influențată de plățile masive pentru proiecte, care au totalizat 38,3 miliarde lei, față de 21,7 miliarde lei în primul trimestru. Această concentrare de cheltuieli este legată de necesitatea de a finaliza proiecte importante și jaloane PNRR până la data de 31 august 2026.
România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020, fapt ce impune monitorizarea atentă a indicatorilor de cheltuieli și datorie. Datoria publică a crescut de la 48,3% din PIB în 2022 la 58,9% la finalul anului 2025. Această creștere a generat costuri suplimentare pentru buget, cheltuielile cu dobânzile ajungând la 29,4 miliarde lei în primul semestru al anului 2026, cu o creștere de 4,1 miliarde lei față de perioada precedentă.