România a reușit să evite, cel puțin pentru moment, retrogradarea în categoria de investiții speculative, cunoscută sub denumirea de „junk”. Agenția S&P Global Ratings a confirmat ratingurile suverane pe termen lung și scurt ale țării la nivelul BBB-/A-3, atât pentru moneda străină, cât și pentru moneda locală. Deși poziția în categoria de investiții a fost menținută, perspectiva asupra ratingului rămâne negativă, ceea ce indică un risc de modificare a evaluării în viitor.
Ratingul BBB- reprezintă ultima treaptă din categoria „investment grade”, fiind nivelul de siguranță recomandat investitorilor. O eventuală scădere cu o singură treaptă ar scoate România din această categorie de încredere. S&P explică menținerea acestui nivel prin așteptarea ca țara să poată forma un guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. În ciuda dificultăților politice din ultimele luni, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene sunt estimate pe o traiectorie stabilă pentru anul 2026.
În ceea ce privește indicatorii fiscali, S&P estimează că deficitul general guvernamental va ajunge anul acesta la aproximativ 6,25% din PIB. Această cifră reprezintă o scădere față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Pentru anul 2027, prognoza deficitului este de 5,8% din PIB, urmând ca în 2028 acesta să ajungă la 5%. Agenția menționează că măsurile din 2025 și 2026, precum majorările TVA și ale accizelor, înghețarea salariilor și pensiilor sau modificările impozitării profiturilor, au adus venituri suplimentare.
Fondurile europene vor juca un rol crucial în menținerea acestor indicatori. S&P estimează că intrările de bani europeni vor fi de aproximativ 3,5% din PIB în 2026, în timp ce investițiile publice ar urma să atingă nivelul de 8,5% din PIB. Totuși, perspectiva negativă reflectă riscurile ridicate privind consolidarea finanțelor publice și vulnerabilitatea României la schimbările de încredere ale investitorilor, ceea ce poate afecta direct costurile de finanțare ale statului.
Există riscuri specifice care ar putea declanșa o retrogradare. Un proces prelungit de formare a unui guvern ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028, afectând încrederea investitorilor și balanța de plăți. De asemenea, eventualele probleme pe piața energiei pot afecta inflația, creșterea economică și finanțele publice. În schimb, perspectiva ar putea deveni „stabilă” dacă România își reduce deficitele fiscal și extern pe baza unui plan credibil de politici pe termen mediu.
Evaluarea ratingului suveran de către agenții internaționale precum S&P este un proces continuu care influențează direct capacitatea statului de a se împrumuta pe piețele financiare. Un rating de tip „investment grade” permite țării să acceseze capital la costuri mai mici, în timp ce trecerea la categoria „junk” ar crește semnificativ dobânzile pe care statul trebuie să le plătească pentru acoperirea deficitului bugetar.