România se află în poziția de ultim loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale generative, atât în rândul populației, cât și în sectorul companiilor. Conform datelor furnizate de Eurostat, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au utilizat instrumente de AI generativ în anul 2025. Această cifră este semnificativ mai mică decât media europeană de 32,7% și este în contrast puternic cu Danemarca, unde rata de utilizare este de 48,4%.
Situația este critică și în mediul profesional, unde doar 5,2% dintre români au folosit AI generativ în scopul activității de muncă. Această pondere este de aproape trei ori mai mică decât media UE, care se situează la 15,4%. În ceea ce privește sectorul economic, doar 5,2% dintre firmele românești care au cel puțin 10 angajați utilizează tehnologia de inteligență artificială. Această rată de adoptare este mult sub media europeană de 20,0%, fiind chiar mai mică decât nivelul de utilizare al firmelor europene din anul 2021, când acesta era de 7,7%.
Cauza principală a acestui decalaj tehnologic este lipsa competențelor digitale de bază în rândul cetățenilor români. Doar 31,8% dintre români posedă aceste competențe, fiind cel mai scăzut nivel din UE27, în timp ce media europeană este de 60,4%. În perioada 2021-2025, deși nivelul de competențe digitale din România a crescut de la 27,8% la 31,8%, ritmul de dezvoltare a rămas mult sub cel al Uniunii Europene. Acest diferențial de evoluție face ca distanța dintre firmele românești și media europeană să se dubleze, crescând de la 6,3 la 14,7 puncte procentuale.
Evoluția demografică nu oferă semne de îmbunătățire pentru categoriile de vârstă tânără, care se confruntă cu rate de utilizare a AI sub media europeană. Tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani au o rată de utilizare de 44,1%, față de media UE de 63,8%, în timp ce elevii și studenții români înregistrează doar 53,5%, comparativ cu 72,0% la nivelul european. Singura categorie care reușește să se apropie de media UE este cea a persoanelor cu studii superioare, cu un procent de 41,0%, față de media de 49,0%.
Analizele sugerează că această întârziere tehnologică poate deveni o sursă de inegalitate socială și economică dacă nu se investește în educație. Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, avertizează că fără investiții consistente în formarea adulților, câștigurile de productivitate oferite de noile tehnologii vor ocoli o mare parte din forța de muncă locală. Această situație pune în pericol integrarea economică a României în contextul transformărilor rapide ale locurilor de muncă provocate de inteligența artificială.
Evoluția competențelor digitale în România este strâns legată de indicatorii de dezvoltare economică, însă nu este explicată exclusiv de aceștia. Deși România are un PIB pe locuitor de 78% din media UE, țări precum Grecia, care are un PIB de doar 68% din media europeană, prezintă rate de utilizare a AI de 44,1%, depășind media UE. Această discrepanță arată că nivelul de dezvoltare economică nu garantează automat adoptarea tehnologiilor avansate.