România se află în ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de circularitate, înregistrând un prag de doar 1,3%, conform raportului Starea Climei din 2026. Specialistul în sustenabilitate Alex Laibăr avertizează că, în absența unor reglementări stricte și a educației publicului, țara riscă să rămână blocată la acest nivel critic. Această situație duce la pierderea unor materii prime valoroase, care ajung ulterior să fie importate la prețuri ridicate.
Modelul actual de tip liniar, bazat pe procesul de cumpărare, utilizare și aruncare, generează pierderi economice masive la nivel global. Se estimează că acest sistem duce la pierderea a aproximativ 1 euro din fiecare 3 euro produși de economia mondială. La nivel global, apare un „Decalaj de Valoare” estimat la 25,4 trilioane de euro, sumă care reprezintă aproape 31% din PIB-ul mondial, dar care rămâne invizibilă în indicatorii economici clasici.
Accesul la resurse a devenit o problemă de reziliență și autonomie strategică, nu doar o temă de protecție a mediului. Raportul indică faptul că peste 93% din materialele care intră în economie provin din surse virgine, iar productivitatea resurselor nu a crescut în ultimii zece ani. În Uniunea Europeană, rata de circularitate este de 12,2%, fiind mult sub ținta de 24% stabilită prin Clean Industrial Deal pentru anul 2030.
Pentru a schimba această direcție, Alex Laibăr recomandă creșterea taxei de depozitare a deșeurilor la groapă pentru a descuraja această practică. O altă soluție este sistemul de eco-modulare, propus de Organizația Umanitară Concordia, prin care taxele plătite de producători vor fi ajustate în funcție de reciclabilitatea ambalajelor. Companiile care folosesc materiale ușor de reciclat, precum cartonul simplu, vor plăti taxe mult mai mici decât cele care utilizează plastic mixt.
Regulamentul PPWR și conceptul de EPR (Extended Producer Responsibility) vizează combaterea pierderilor de la finalul ciclului de viață al produselor. La nivel global, deșeurile de acest tip generează pierderi anuale de 10 trilioane de euro, reprezentând valoarea activelor casate prematur. În România, legislația națională, precum OUG 92/2021 și Legea 17/2023, obligă deja firmele să implementeze colectarea separată la sursă și să raporteze datele către Agenția pentru Protecția Mediului.
Tranziția către economia circulară este influențată semnificativ de diferențele de preț dintre materiile prime. În prezent, materiile prime virgine sunt mai ieftine decât cele reciclate, iar PET-ul reciclat de grad alimentar poate costa cu până la 800 de euro pe tonă mai mult decât cel virgin. Această disparitate economică, alături de pierderile de energie estimate la 8,7 trilioane de euro pe an, încetinește adoptarea modelelor de sustenabilitate la nivel de piață.