România a înregistrat un sold migrator pozitiv anul trecut, cu un surplus de 102.249 de persoane, conform datelor analizate de Profit.ro. Statisticile arată că țara a înregistrat 307.592 de imigranți temporari de lungă durată, în timp ce numărul emigranților a fost de 205.343. Datele vizează persoanele care își mută reședința obișnuită pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, incluzând atât cetățenii români, cât și pe cei străini.
Fenomenul de atragere a noilor locuitori este parțial explicat prin recrutarea de forță de muncă din Asia. Datele Eurostat pentru 2024 indică faptul că 64,5% dintre imigranții veniți în România erau cetățeni români, în timp ce 35,5% erau cetățeni străini. În schimb, din cei aproximativ 215.000 de emigranți din 2024, majoritatea erau români, însă o parte semnificativă a fost formată din cetățeni străini care au părăsit țara.
Sectorul economic depinde masiv de lucrătorii veniți din afara Uniunii Europene, numărul acestora depășind 140.640 la sfârșitul anului 2024, conform Inspectoratului General pentru Imigrări. Cele mai mari grupuri de angajați non-UE se regăsesc în producție, cu 29.141 de persoane, urmată de construcții, cu 28.538, comerț, cu 20.008 și sectorul HoReCa, cu 18.844. Peste 60% din avizele emise în 2024 au fost destinate unor ocupații precum munca în agricultură, construcții sau manipularea mărfurilor.
Această schimbare de paradigmă a început în 2022, când statul român a majorat capacitatea administrativă de a importa forță de muncă. Plafonul anual de lucrători a crescut de la 22.000 în 2018 la 100.000 în 2022, nivel menținut în anii următori. În 2024, au fost depuse peste 130.000 de solicitări, iar Inspectoratul General de Imigrație a emis peste 106.000 de autorizații de muncă pentru a răspunde cererii.
Țările de origine ale lucrătorilor sunt în principal Nepal, Sri Lanka, Turcia și India. Conform datelor OECD, numărul cetățenilor din state terțe cu permise de ședere pentru muncă a crescut de la circa 52.000 în 2022 la peste 100.000 la sfârșitul anului 2024. În București, IGI a gestionat situația juridică a peste 102.000 de cetățeni din state terțe, majoritatea veniți pentru activități profesionale.
Evoluția demografică și fluxurile migratorie reflectă o schimbare structurală în modul în care România gestionează nevoia de personal calificat și necalificat. Această tendință de creștere a rezidenților, susținută de deciziile politice privind contingentele de muncatori, marchează o ruptură față de perioada de declin demografic prin emigrație masivă a cetățenilor români.