România încearcă să demonstreze agenției Standard & Poor’s că măsurile fiscale implementate în ultimul an au început să producă efecte concrete, reducând deficitul bugetar. Reprezentanții economiei au discutat joi cu agenția despre traiectoria descendentă a deficitului, încercând să ofere argumente pentru menținerea ratingului actual. Totuși, succesul evaluării depinde de capacitatea viitorului guvern de a menține continuitatea reformelor și de stabilitatea deciziilor fiscale pe termen lung.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a susținut că datele macroeconomice actuale nu oferă motive evidente pentru o retrogradare a ratingului suveran, în ciuda crizei politice. Totuși, economistul avertizează că noul guvern trebuie să ia decizii rapide, inclusiv o rectificare bugetară, fără a majora deficitul. O eventuală renunțare la măsurile de consolidare fiscală ar transmite un semnal negativ, mai ales că deficitul de aproximativ 6% din PIB rămâne la un nivel foarte ridicat.
Ionuț Dumitru, economist și consilier al premierului interimar Ilie Bolojan, a explicat că situația bugetară are o pondere foarte mare în evaluarea agenției. El a menționat că mai mult de jumătate din corecția necesară a fost deja efectuată, reducând deficitul spre pragul de 6% din PIB. Agențiile de rating, precum Fitch, Moody’s și S&P, urmăresc însă dacă această traiectorie de ajustare poate fi susținută și în anii 2027 și 2028.
Premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat că miza principală este bugetul pentru anul 2027 și menținerea liniei politicilor actuale pentru sănătatea economiei. El a indicat necesitatea unor reforme care să transforme ajustarea dintr-una pur contabilă într-una structurală, prin eficientizarea administrației și reformarea companiilor de stat. Guvernul susține că, în primele șapte luni ale anului, deficitul a fost cu peste 28 de miliarde de lei mai mic față de aceeași perioadă din 2025.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că execuția bugetară și protejarea investițiilor finanțate din fonduri europene sunt argumente solide în fața S&P. El a subliniat că un rating de investiții se apără prin predictibilitate și prin continuitatea deciziilor fiscale, nu doar prin declarații. Nazare a insistat pe necesitatea unui buget credibil și pe limitarea creșterii cheltuielilor rigide pentru a asigura consolidarea fiscală necesară.
În prezent, România deține un rating de BBB- din partea S&P, cu perspectivă negativă, fiind ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții. O eventuală retrogradare cu o treaptă ar plasa țara în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Decizia finală a agenției de rating este așteptată pe data de 2 octombrie, într-un context în care și alte agenții, precum Fitch și Moody’s, au menținut România în categoria investment grade.