România evită, cel puțin pentru moment, trecerea în categoria de obligațiuni nerecomandate investițiilor, cunoscută sub denumirea de „junk”. S&P Global Ratings ar urma să mențină ratingul suveran al țării la nivelul BBB-, păstrând însă o perspectivă negativă asupra acestuia. Această decizie vine într-un context economic tensionat, marcat de o criză politică ce durează de aproximativ cinci luni și de necesitatea de a consolida fiscalitatea.
Evaluarea agenției S&P reprezintă ultima decizie majoră programată pentru anul curent din partea celor trei mari agenții internaționale de rating. România a trecut deja prin evaluările furnizate de Fitch și Moody’s, ambele agenții menținând țara în categoria recomandată investițiilor, dar aplicând tot o perspectivă negativă. Miza este extrem de ridicată, deoarece BBB- este ultima treaptă din categoria „investment grade”, iar o singură scădere ar plasa România la nivelul BB+.
Instabilitatea politică recentă pune presiune pe capacitatea autorităților de a implementa măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar. Evaluarea vine la doar două zile după ce Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan a eșuat în Parlament, obținând doar 182 de voturi din cele 233 necesare pentru învestitură. S&P a avertizat anterior că orice abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea declanșa o retrogradare oficială.
Din punct de vedere fiscal, România prezintă argumente de consolidare, execuția bugetară din primele opt luni arătând o scădere a deficitului. Acesta a ajuns la 59,42 miliarde de lei, comparativ cu 86,36 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului 2025, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 31% în termeni nominali. Totuși, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,7%, ajungând la 42,05 miliarde de lei în aceleași opt luni.
O eventuală scădere sub pragul de „investment grade” ar putea crește costurile de finanțare ale statului și ar putea forța anumite fonduri de investiții să își reducă expunerea pe obligațiunile românești. Economistul Cristian Păun avertizează că o astfel de situație ar putea genera o presiune masivă asupra cursului de schimb, ducând la o fugă de capital în valută. Acest fenomen ar putea afecta rapid rezerva valutară și stabilitatea leului.
Ratingul de țară funcționează ca un indicator de risc pentru investitorii care cumpără obligațiuni emise de un stat. Agențiile de rating precum S&P, Fitch sau Moody’s oferă aceste evaluări pentru a reflecta capacitatea unui stat de a-și onora obligațiile financiare. Deși deciziile sunt independente, investitorii urmăresc imaginea de ansamblu oferită de toate cele trei instituții pentru a determina direcția riscului economic în România.