România a reușit să evite o retrogradare de rating din partea agenției S&P, o decizie care vine după acțiunile similare ale Fitch și Moody’s din septembrie. Totuși, stabilitatea ratingului nu elimină dificultățile economice actuale, care includ presiunea pe cursul valutar leu/euro, creșterea dobânzilor și dificultățile de finanțare ale Ministerului Finanțelor. Situația este agravată de ieșirile agresive ale investitorilor străini din titlurile de stat românești, ceea ce afectează direct stabilitatea pieței financiare interne.
Contextul global complică situația, pe măsură ce prețurile la energie cresc din cauza conflictului din Iran. Pe piețele externe, dobânzile au atins niveluri fără precedent, în SUA titlurile de stat pe 10 ani fiind la cel mai înalt nivel din ultimii 25 de ani, iar în Germania dobânzile la obligațiunile pe 10 ani depășesc 4%. Aceste tendințe externe, combinate cu riscul specific României, forțează Ministerul Finanțelor să decidă dacă va accepta noi împrumuturi la costuri mult mai ridicate.
Impactul asupra rezervelor valutare este vizibil, BNR înregistrând o scădere de 4,8 miliarde de euro în septembrie. Din această sumă, 2,6 miliarde de euro au fost folosite pentru rambursarea unor împrumuturi externe ale Ministerului Finanțelor. Deoarece Ministerul Finanțelor nu a putut accesa piețele externe în septembrie din cauza lipsei deciziei S&P și a dobânzilor mari, ieșirea de valută pentru rambursări nu a mai putut fi compensată de noi intrări, afectând rezervele gestionate de BNR.
Cursul valutar suferă o depreciere accelerată, sub presiunea ieșirilor investitorilor străini din titlurile de stat în lei. În ultimele două săptămâni, cursul a crescut cu 1,5%, iar de la începutul anului, deprecierea leului a ajuns la 4,8%. Această evoluție pune o presiune imensă pe Ministerul Finanțelor, care trebuie să gestioneze deficitul bugetar lunar și necesarul de refinanțare a datoriilor, într-un moment în care opțiunile de împrumut pe piața internă sunt limitate.
Resursele interne pentru finanțare sunt aproape epuizate, deoarece băncile, fondurile de pensii și populația dețin deja un volum mare de titluri de stat. Băncile de pe piața locală au peste 25% din bilanț în titluri de stat, fiind la limita maximă admisă. Dacă Ministerul Finanțelor nu reușește să găsească surse de finanțare, va exista un risc major pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru menținerea cheltuielilor publice în economie.
În cadrul economiei românești, inflația rămâne un factor de risc, după ce a scăzut de la 10,4% la 6,2% în august. Totuși, creșterea prețurilor la benzină și motorină ar putea împiedica o scădere suplimentară a inflației. Pe măsură ce companiile și consumatorii se confruntă cu scăderea puterii de cumpărare și a activității economice, stabilitatea cursului valutar și atragerea investitorilor rămân priorități critice pentru gestionarea bugetului de stat.