România depășește media Uniunii Europene în ceea ce privește cantitatea de deșeuri alimentare generate de fiecare locuitor. Conform datelor prezentate de Parlamentul European, românii au generat 181 de kilograme de deșeuri alimentare pe cap de locuitor în anul 2022, o valoare superioară mediei europene, care se situează la aproximativ 130 de kilograme. La nivelul întregii UE, se irosesc anual circa 60 de milioane de tone de alimente, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din totalul produselor disponibile pentru consumatori.
Problema risipei are o origine majoritară în mediul domestic, gospodăriile fiind responsabile pentru 53% din deșeurile alimentare din Uniunea Europeană. Restul deșeurilor sunt distribuite între industria de procesare și producție, care generează 18%, restaurante și servicii alimentare, cu 12%, producția primară, cu 9%, și sectorul de comerț și distribuție, care contribuie cu 8%. Impactul financiar este masiv, valoarea alimentelor irosite în UE fiind estimată la aproximativ 132 de miliarde de euro, fără a include costurile suplimentare pentru colectarea și gestionarea deșeurilor.
Schimbările culturale în modul de alimentație influențează direct bugetele familiilor. Expertul Adrian Asoltanie explică faptul că s-a trecut de la obiceiul de a găti mâncare pentru mai multe zile, bazată pe produse de bază ieftine, la preferința pentru mese diferite în fiecare zi. Acest nou comportament reduce eficiența consumului, deoarece preparatele nu mai sunt destinate unor perioade mai lungi. De asemenea, comandarea de mâncare prin aplicații sau platforme crește risipa, mai ales când membrii familiei aleg preparate diferite, precum burgeri, pizza sau sushi.
Alte factori care contribuie la creșterea cheltuielilor sunt promoțiile care determină achiziții excesive și lipsa unui plan pentru mese. Confuzia legată de termenele de pe ambalaje joacă, de asemenea, un rol, un studiu al Comisiei Europene indicând faptul că până la 10% din risipa alimentară anuală ar putea fi cauzată de înțelegerea greșită a acestor date. Pentru a reduce impactul financiar, Adrian Asoltanie recomandă revenirea la gătitul acasă pentru mai multe zile și stabilirea unui meniu săptămânal înainte de a merge la cumpărături.
Organizarea cumpărăturilor pe baza unei liste de ingrediente necesare pentru un meniu predefinit poate ajuta la evitarea risipei. Această abordare permite gestionarea mai bună a bugetului de mâncare și reduce cantitatea de produse care ajung la gunoi. Prin planificarea meselor, consumatorii pot evita situația în care alimentele rămân nefolosite în urma unor achiziții impulsive sau a unei organizări deficiente a stocurilor de produse din gospodărie, protejând astfel resursele financiare ale familiei.
La nivel european, combaterea risipei este reglementată prin noi reguli adoptate pentru anul 2025. Statele membre au obiective obligatorii până la 31 decembrie 2030, vizând reducerea cu 10% a deșeurilor din procesarea și producția alimentară. De asemenea, se urmărește o reducere de 30% a deșeurilor provenite din comerț, restaurante, servicii alimentare și gospodării, raportată la media anuală din perioada 2021-2023, pentru a diminua impactul economic și de mediu al irosirii alimentelor.