România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ritmul de creștere a chiriilor, conform datelor furnizate de Eurostat. Între trimestrul al doilea din 2025 și aceeași perioadă a anului 2026, prețurile locuințelor în România au crescut cu o medie de 43,5%. Această evoluție este mult peste media europeană a chiriilor, care a înregistrat o majorare de doar 3% în perioada analizată.
Croația urmează imediat după România, raportând o creștere anuală a chiriilor de 40,1%. În ambele țări, majorările au depășit semnificativ rata inflației generale, care în România a fost de 9,5%, iar în Croația de 4,8%. Chiar și după ajustarea acestor date cu inflația, ambele state au consemnat creșteri reale ale costurilor de închiriere de peste 30%. În contrast, Finlanda a raportat absența oricărei creșteri a prețurilor în perioada menționată.
Autoritățile române au indicat că o cauză a acestui fenomen este majorarea chiriilor administrate de stat, aferente locuințelor din proprietatea publică sau privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale. Totuși, dr. Adriana M. Soaita de la Universitatea din Glasgow contestă această explicație, argumentând că ponderea redusă a locuințelor publice face ca acest factor să aibă un efect limitat asupra mediei naționale. Cercetătoarea sugerează că influența ar putea veni din intrarea pe piață a locuințelor nou-construite sau renovate la prețuri superioare.
În Croația, profesorul Gojko Bezovan de la Universitatea din Zagreb subliniază transformarea locuințelor în instrumente de investiție și de economisire a capitalului. Fenomenul de financiarizare a făcut ca multe proprietăți, destinate turismului, să fie folosite ca active financiare în loc să fie ocupate de proprietari. De asemenea, introducerea unei taxe pe locuințele neocupate în Croația din 2025 și creșterea numărului de contracte de închiriere înregistrate la Administrația Fiscală au contribuit la apariția unor locuințe de calitate superioară, oferite la prețuri mult peste medie.
Alți factori care alimentează presiunea asupra prețurilor includ creșterea costurilor de finanțare și dificultatea accesului la proprietate. După majorarea costurilor de creditare din 2022, mulți cumpărători de la prima achiziție s-au orientat către piața închirierilor, sporind cererea. Emma Rosser de la JLL și dr. Nóra Teller de la Institutul Metropolitan de Cercetare din Budapesta explică faptul că dezechilibrul dintre oferta insuficientă și cererea ridicată, combinat cu tratarea locuințelor ca active financiare de către investitorii instituționali, menține prețurile la un nivel ridicat.
Evoluția piețelor imobiliare din Europa reflectă o presiune economică constantă asupra consumatorilor, în special în marile orașe unde oferta este limitată. În timp ce economiile mari precum Franța, Germania sau Spania au raportat creșteri moderate, de sub 3,5%, statele din Europa de Est și Balcani, precum Serbia sau Bulgaria, mențin ritmuri de creștere semnificative. Această dinamică evidențiază o provocare structurală majoră pentru stabilitatea financiară a gospodăriilor europene în perioada actuală.