România a devenit lider în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea costurilor pentru închirierea locuințelor. În ultima perioadă, chiriile din țară au înregistrat un salt de 43,5%, o cifră care depășește masiv rata inflației generale, care s-a situat la 9,5%. Chiar și după aplicarea ajustărilor necesare pentru a lua în calcul inflația, majorarea prețurilor rămâne una extrem de ridicată, depășind pragul de 30%.
Autoritățile române au atribuit această evoluție dramatică faptului că s-au majorat chiriile pentru locuințele administrate de stat și de administrațiile locale. Totuși, această explicație este contestată de Adriana M. Soaita, cercetătoare la Universitatea din Glasgow, care susține că ponderea locuințelor publice este prea mică în fondul locativ național. Conform expertei, chiar și o triplare a tarifelor în sectorul public nu ar fi suficientă pentru a influența atât de mult indicatorul general de creștere.
O altă cauză probabilă a scumpirilor ar putea fi legată de tipul de proprietăți care intră pe piața închirierilor. Adriana M. Soaita explică faptul că apartamentele noi sau cele care au fost renovate integral sunt oferite la prețuri mult mai mari. Acest fenomen poate împinge media națională în sus, deoarece aceste locuințe moderne intră pe piață cu costuri de închiriere superioare celor din sectorul vechi, influențând astfel rezultatul final al indicatorului de preț.
Presiunea asupra prețurilor este alimentată și de un dezechilibru între cerere și ofertă, fenomen întâlnit în orașele europene. Emma Rosser, director de cercetare pentru sectorul rezidențial EMEA la JLL, menționează că lipsa locuințelor și concurența puternică între chiriași determină creșteri mari pentru contractele noi. În Croația, unde chiriile au crescut cu 40,1%, situația este similară, fiind influențată de investițiile în proprietăți destinate turismului și de faptul că unele locuințe noi rămân neocupate.
De asemenea, costul ridicat al creditelor de la anul 2022 a schimbat comportamentul consumatorilor, forțându-i să rămână în chirie. Nóra Teller, cercetătoare la Metropolitan Research Institute din Budapesta, precizează că creșterea dobânzilor i-a împins pe cei care doreau să cumpere prima locuință către piața privată de închirieri. În același timp, investitorii tratează tot mai des apartamentele ca pe niște active financiare, căutând venituri constante din chirii, ceea ce adaugă presiune suplimentară pe piață.
Evoluția prețurilor la locuințe este strâns legată de politicile monetare și de accesul populației la credite ipotecare. Când dobânzile la împrumuturi cresc, capacitatea de achiziție a cetățenilor scade, ceea ce duce la o migrare masivă către sectorul locativ închiriat. Acest mecanism transformă piața imobiliară într-un mediu de concurență intensă, unde cererea ridicată de locuințe accesibile nu este întâlnită de o ofertă suficientă.