Cheltuielile bugetare destinate plății dobânzilor depășesc nivelul deficitului pe care statul român țintește să îl atingă. Această situație a fost semnalată de Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, care a subliniat că în bugetul actual cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB. Această cifră este superioară obiectivelor de deficit bugetar stabilite pentru perioada curentă, evidențiind o presiune financiară majoră asupra bugetului de stat.
Situația datoriei publice reprezintă un punct de îngrijorare majoră pentru autoritățile monetare. Deși la nivelul Uniunii Europene datoria publică a depășit pragul de 80% din PIB, în cazul României problema este accentuată de viteza de acumulare a acestor datorii. Ritmul de creștere al datoriei în ultimii ani a fost de trei ori mai mare decât cel înregistrat în perioada de dinaintea pandemiei, ceea ce impune o gestionare mai strictă.
Pentru a restabili echilibrul financiar, Cosmin Marinescu propune o trecere de la progresele cantitative la ajustări calitative ale economiei. El susține că este necesară o consolidare fiscal-bugetară fermă și că politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA. Totodată, îmbunătățirea cadrului fiscal trebuie să asigure predictibilitatea, evitând în același timp afectarea durabilă a creșterii economice prin investiții de calitate.
Viceguvernatorul a indicat faptul că după doi ani de dinamici sub-unitare, economia are nevoie de o revigorare pentru a tempera deficitele. El a recomandat prioritizarea domeniilor care susțin reziliența pe termen lung, precum sănătatea, educația și apărarea. Totuși, a avertizat că alocările suboptimale în educație afectează capitalul uman, menționând că aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani prezintă carențe majore în abilitățile de bază.
Un alt semnal de alarmă vizează disciplina financiară a companiilor de stat și dependența acestora de bugetul public. Cosmin Marinescu a precizat că acest aspect afectează atât finanțele publice, cât și funcționarea piețelor. În acest context, sustenabilitatea necesită reforme care să ia în calcul realitățile demografice, evitând constrângerile care vor apărea în sistemul de pensii publice pay as you go.
Consolidarea fiscală este un proces prin care statul încearcă să reducă raportul dintre datoria publică și produsul intern brut (PIB). În România, acest proces este influențat de capacitatea de colectare a veniturilor și de gestionarea cheltuielilor publice. Menținerea unui deficit controlat este esențială pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și pentru a preveni creșterea costurilor de finanțare ale statului pe piețele internaționale.