România dispune de proiecte energetice cu o capacitate de peste 3.500 MW aflate în curs de autorizare, însă dezvoltarea producției și a capacităților de stocare depinde direct de investițiile în rețelele de transport și distribuție. Aceste aspecte au fost punctate în cadrul dezbaterii „Argument pentru Energie”, organizată pe 8 octombrie de platforma „Argument pentru România”. Reprezentanții autorităților și ai pieței au analizat măsuri pentru atragerea investițiilor și reducerea costurilor pentru consumatori.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a avertizat că Uniunea Europeană și România se pregătesc de o iarnă și o primăvară cu prețuri mari la energie. Conform evaluărilor unor experți independenți, există riscul unei creșteri de 20-25% a costurilor. Bușoi a subliniat că aceste creșteri afectează competitivitatea marilor consumatori industriali, punând presiune pe locuri de muncă, taxe și impozite, ceea ce generează inflație și afectează puterea de cumpărare.
Mircea Man, secretar general ANRE, a menționat că, deși există peste 3.500 de megawați la autorizare și peste 600 de solicitări, este imperativ să se investească în Transelectrica și în rețelele de distribuție. În același sens, Virgil Popescu a propus o schimbare legislativă pentru prosumatori, permițându-le să vândă energia la prețul orar. Această măsură ar stimula investițiile private în stocare, deoarece clienții ar putea păstra energia produsă ziua pentru a o vinde seara.
Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, a criticat lipsa de continuitate în viața publică și în sectorul energetic, atribuind situația lipsei de viziune și de leadership. El a propus crearea unui Cod al energiei pentru a unifica și simplifica legislația, dublat de un pact pentru energie. Totodată, Gabriel Biriș, expert în fiscalitate, a subliniat că companiile au nevoie de predictibilitate și că statul nu trebuie să impună supraimpozări atunci când prețurile cresc.
Alina Arsani, din cadrul Energy Policy Group, a estimat că investițiile necesare pentru rețelele de transport se ridică la 6,8 miliarde de euro până în anul 2030. Ea a explicat că procesul de electrificare pune o povară suplimentară pe infrastructură. Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și al Comunităților de Energie din România, a semnalat că România are 1,1 gigawați capacitate de stocare, comparativ cu cei 6 gigawați ai Bulgariei, avertizând că lipsa interconectării blochează investițiile în baterii.
Sectorul energetic românesc traversează o perioadă de transformare profundă, fiind influențat de directivele europene privind tranziția verde și de necesitatea de a asigura stabilitatea rețelelor naționale. Această evoluție necesită o coordonare strânsă între politicile de guvernare și planurile de infrastructură pe termen lung, pentru a evita creșterea costurilor de furnizare pentru cetățenii și companiile din țară.