România înregistrează o rată de 23% a tinerilor aflați în situația NEET, ceea ce înseamnă că aproape unul din patru indivizi cu vârste între 18 și 24 de ani nu muncesc și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională. Această cifră este cu 9 puncte procentuale peste media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care se situează la nivelul de 14%. Datele provin din raportul „Education at a Glance 2026“.
Termenul NEET reprezintă acronimul pentru „Not in Employment, Education or Training” și desemnează persoanele care se află în afara ambelor trasee de integrare profesională: educația și munca. Este important de înțeles că un tânăr NEET nu este automat șomer, deoarece categoria este mult mai largă. Un tânăr poate fi NEET și fără să fie șomer, dacă nu lucrează, nu studiază și nici nu caută activ un loc de muncă în piața actuală.
Profilul educațional al populației din România prezintă diferențe semnificative față de media țărilor membre OCDE. În timp ce la nivelul organizației 43% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani dețin o calificare universitară, în România această proporție este de doar 19%. În schimb, românii cu studii liceale sau postliceale reprezintă 56% din această grupă de vârstă, depășind media OCDE, care este de 39% pentru această categorie de studii.
Nivelul educației influențează direct veniturile și tipul de activitate desfășurată de angajați în țară. Persoanele cu studii liceale de tip teoretic câștigă cu 11% mai puțin decât media națională, iar pentru cei cu studii inferioare liceului decalajul este de 18%. De asemenea, diploma universitară facilitează munca de acasă, o practică întâlnită la 10% dintre lucrătorii cu studii superioare din România, față de doar 2% dintre cei cu studii liceale sau postliceale.
Problema tranziției de la școală la piața muncii este critică, având în vedere că în 2024, 17% dintre tinerii de 18-24 de ani părăsiseră școala înainte de finalizarea învățământului secundar superior. OCDE evidențiază faptul că doar 48% dintre persoanele de 25-34 de ani fără o calificare de nivel liceal sunt angajate, în comparație cu un procent de 79% pentru cei care au cel puțin acest nivel de educație minim necesar.
Situația tinerilor NEET reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru piața muncii românești, într-un context marcat de îmbătrânirea populației și de emigrație. Perioadele lungi de inactivitate la începutul vieții profesionale pot afecta parcursul socio-economic al tinerilor pe termen lung. Reducerea acestei rate necesită măsuri complexe de formare, calificare și consiliere profesională, deoarece simpla combatere a șomajului nu este suficientă pentru integrarea acestui grup în circuitul economic.