România a înregistrat o scădere a indicatorului de inegalitate a veniturilor în perioada de referință 2025, depășind ritmul de diminuare al Uniunii Europene. Conform datelor Eurostat publicate vineri, 23 octombrie, coeficientul Gini pentru România a coborât de la 28,0 la 27,3 puncte. Această evoluție plasează țara cu 1,9 puncte sub media europeană, care a scăzut de la 29,4 la 29,2 puncte, indicând o distribuție a veniturilor disponibile ceva mai puțin inegală în rândul populației române.
Deși indicatorul a scăzut, acesta nu reflectă nivelul absolut al veniturilor și nu demonstrează o reducere a sărăciei în țară. Coeficientul Gini măsoară modul în care resursele sunt distribuite în interiorul populației, nu valoarea acestora în euro. Astfel, o țară poate avea o distribuție relativ egală, dar un nivel general de trai mai scăzut decât un stat cu inegalități mai mari. Scăderea indicelui nu confirmă nici dacă veniturile tuturor gospodăriilor au crescut sau dacă persoanele cu cele mai mici câștiguri au beneficiat de o îmbunătățire economică.
La nivelul întregii Uniuni Europene, diferențele dintre statele membre rămân semnificative, Bulgaria deținând cea mai mare valoare a coeficientului Gini, de 37,7 puncte. În urma acesteia se află Letonia, cu 35,6 puncte, și Lituania, cu 35,5 puncte. La polul opus al inegalității se situează Slovacia, care înregistrează un coeficient de 23,0 puncte, urmată de Belgia, cu 23,4 puncte, și Cehia, cu 24,0 puncte. Diferența dintre Bulgaria și Slovacia este de 14,7 puncte, exprimând distanța dintre indicii de inegalitate.
Calculul coeficientului Gini se realizează pe baza venitului disponibil al gospodăriilor, după deducerea impozitelor și a transferurilor sociale. Valorile sunt ajustate în funcție de numărul membrilor gospodăriei și de vârsta acestora pentru a ține cont de nevoile specifice ale familiilor. Indicatorul variază de la zero, care reprezintă o distribuție perfect egală, până la 100, care indică o inegalitate maximă. Transferurile sociale și sistemul fiscal pot reduce aceste diferențe prin redistribuirea resurselor către gospodăriile cu venituri mai mici.
Datele statistice publicate în 2025 se referă la veniturile obținute în anul 2024, fiind colectate prin ancheta europeană EU-SILC. Această distincție este esențială, deoarece datele nu descriu situația economică în timp real, ci reflectă schimbarea distribuției veniturilor între două perioade de referință. În contextul actual, factori precum inflația, modificările fiscale și evoluția salariilor pot influența puterea de cumpărare a diferitelor categorii de populație, aspecte care nu sunt captate integral de un singur indicator statistic.
Analiza indicatorilor de inegalitate trebuie integrată într-un cadru mai larg pentru a înțelege realitatea socială. Pentru o imagine completă, este necesară corelarea datelor cu indicatori privind veniturile efective, riscul de sărăcie, deprivarea materială și capacitatea gospodăriilor de a-și acoperi cheltuielile curente. Fără aceste date suplimentare, o scădere a coeficientului Gini rămâne doar o observație privind distribuția resurselor, fără a oferi certitudini privind prosperitatea sau stabilitatea economică a cetățenilor.