România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește costul alimentelor, având cele mai mici prețuri de pe piața comună. Conform unei analize Euronews, bazată pe datele Numbeo din anul 2026, produsele alimentare din țara noastră sunt, în medie, cu 33,3% mai ieftine decât media europeană. Această situație este reflectată de un indice al prețurilor de 66,7 puncte, în condițiile în care media UE este de 100 de puncte.
În ciuda acestor prețuri reduse, există un paradox economic major privind nivelul de trai al populației. Datele Eurostat arată că gospodăriile românești alocă aproximativ 23,1% din bugetul total pentru alimente și băuturi nealcoolice. Această cifră depășește semnificativ media Uniunii Europene, care se stabilește la 13,6%. Diferența este explicată de veniturile mai mici și de puterea de cumpărare redusă, care transformă alimentele într-o povară financiară mai mare pentru familii.
Analiza comparativă a unui coș de cumpărături format din 18 produse evidențiază diferențele de cost între state. Valoarea medie a acestui coș în Uniunea Europeană este de 69,84 euro, în timp ce în România aceleași produse costă aproximativ 45,90 euro. La polul opus, Elveția este cea mai scumpă țară, cu un indice de 189,2 puncte, ceea ce înseamnă că alimentele acolo sunt cu 89,2% mai scumpe decât media europeană.
Prețurile alimentelor din România au cunoscut o creștere alarmantă în ultimii ani, afectând direct consumatorii. Între august 2021 și august 2026, prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut cu 53% în țară. Această evoluție este una dintre cele mai mari majorări înregistrate în Uniunea Europeană, depășind creșterea medie de 34% de la nivelul blocului european, în timp ce Ungaria și Bulgaria au înregistrat creșteri de 57%, respectiv 54%.
Factorii care determină variațiile de preț în Europa includ costul forței de muncă, transportul, energia și taxele aplicate. De exemplu, o pâine albă de 500 de grame costă aproximativ 3,18 euro în Danemarca, comparativ cu 1,02 euro în Bulgaria. Specialiștii subliniază că prețul nominal nu este singurul indicator relevant, deoarece accesibilitatea alimentelor depinde direct de raportul dintre costul produselor și veniturile reale ale populației din fiecare stat.
Situația economică este agravată de pierderile masive de resurse alimentare la nivel național. Conform Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), țara aruncă anual peste 3,4 milioane de tone de alimente. Această cantitate reprezintă echivalentul unui camion plin cu mâncare care ajunge la gunoi în fiecare minut, în contextul în care peste 27% din populația României se află în risc de sărăcie și excluziune socială.