România se poziționează ca una dintre economiile europene cu cel mai scăzut grad de intermediere financiară, afectând atât populația, cât și sectorul companiilor. Conform datelor prezentate în raportul BNR privind stabilitatea financiară din iunie 2026, nivelul creditului neguvernamental în raport cu PIB-ul este de doar 22%. Această cifră este semnificativ mai mică decât media Uniunii Europene, care se situează la nivelul de 66%, evidențiind un potențial de investiții neexploatat în economia locală.
Analiza detaliată a segmentelor de creditare arată o distribuție egală între principalele categorii, cu un aport de 11% atât la nivelul companiilor nefinanciare, cât și la nivelul populației. Diferențele de performanță rămân extrem de pronunțate, în special atunci când se compară datele românești cu economiile din nordul și vestul Europei. Această lipsă de acces la finanțare indică o prăpastie între România și restul continentului în ceea ce privește utilizarea instrumentelor bancare pentru dezvoltare.
În ceea ce privește sectorul de afaceri, în țară există aproximativ 27.800 de firme considerate performante, bazate pe profitul net, cheltuielile salariale și numărul de angajați. Totuși, datele din martie 2026 relevă un aspect critic: aproape jumătate din aceste companii, respectiv 46%, nu aveau niciun credit bancar activ. Deși acest segment reprezintă doar 3% din totalul firmelor active, acesta este vital, deoarece generează peste jumătate din valoarea adăugată brută și angajează jumătate din totalul salariaților.
Accesul la finanțare pare să fie un motor esențial pentru creștere, deoarece firmele performante care utilizează creditul bancar înregistrează indicatori financiari mult mai buni. Raportul Băncii Naționale subliniază că acestea au o valoare adăugată brută cu circa 22% mai mare, o cifră de afaceri cu peste 50% mai ridicată și un profit net cu aproximativ 20% mai mare față de companiile fără împrumuturi. Astfel, creditarea influențează direct capacitatea de expansiune și rentabilitatea afacerilor.
Potențialul de creditare pentru companiile performante care au un grad redus de îndatorare și spațiu pentru creștere sustenabilă este estimat la circa 321,5 miliarde lei. Raluca Țintoiu, Head of Wholesale banking & Deputy CEO, ING România, a menționat că există companii mature capabile să mobilizeze finanțări de tip sindicalizat. Ea a adăugat că majoritatea companiilor energetice sunt listate, ceea ce facilitează accesul la surse de finanțare și crește încrederea băncilor în acordarea creditelor.
Situația creditării în România reflectă o structură economică în care intermedierea financiară rămâne sub nivelul de dezvoltare al partenerilor europeni. În timp ce media UE indică un grad de îndatorare mult mai ridicat, companiile românești par să funcționeze cu un nivel de levier financiar mult mai conservator. Această discrepanță subliniază necesitatea unor mecanisme de finanțare mai accesibile pentru a stimula investițiile în sectoarele critice ale economiei naționale.