Industria editorială din România se confruntă cu o situație economică dificilă, după ce cota TVA aplicată cărților a crescut de la 5% la 11%. Această modificare fiscală a intrat în vigoare la 1 august 2025, în timpul guvernului Bolojan, ca parte a unui pachet de măsuri fiscale mai amplu. În contrast cu această măsură, Codul Fiscal prevede scutiri de TVA pentru pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc, care sunt taxate cu doar 4%.
Cele mai importante 101 edituri românești au înregistrat o cifră de afaceri de 186,2 milioane de euro în 2025, conform datelor furnizate de Forbes România. Deși această valoare reprezintă o creștere de doar 1,5% față de anul precedent, experții subliniază că aceasta nu reflectă un consum mai ridicat. În realitate, cifra de afaceri este susținută de creșterea prețurilor, care reușește să compenseze volumul scăzut al vânzărilor de cărți pe piață.
Presiunea financiară asupra editurilor este accentuată de creșterea costurilor pentru transport, distribuție și hârtie. Această situație a dus la acumularea stocurilor în depozituri și la reducerea lichidităților disponibile, creând probleme de cash-flow. Din cauza riscului comercial, editorii devin mai prudenți, orientându-se către titluri cu succes ușor de anticipat și evitând proiectele cu risc ridicat. Această strategie poate reduce diversitatea ofertei culturale pe termen lung.
Cititorii români au devenit mult mai selectivi, căutând constant promoții și reduceri pentru a compensa prețurile mai mari. Pentru librării, stocurile care nu se vând reprezintă capital blocat, iar pentru cumpărători, prețul ridicat înseamnă că pot achiziționa mai puține exemplare cu aceeași sumă. În acest context, România se află într-o poziție fiscală neobișnuită față de alte țări europene, având o taxă mult mai mare decât Franța sau Germania.
Comparația cu alte piețe europene arată că Franța taxează cărțile cu 5,5%, Germania cu 7%, iar Italia și Spania aplică o cotă de 4%. Marea Britanie și Irlanda utilizează chiar o cotă zero pentru acest produs. În România, cota de 11% plasează țara peste nivelul aplicat în multe piețe importante de pe continent, deși legislația europeană permite aplicarea cotelor reduse pentru bunurile incluse în această categorie.
Contextul consumului de lectură în România rămâne unul scăzut în comparație cu media europeană. Conform datelor Eurostat din 2022, doar 29,5% dintre românii cu vârsta de cel puțin 16 ani au declarat că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 52,8%. În Franța, proporția persoanelor care citesc mai mult de 10 cărți pe an este de 19,8%, față de doar 3,1% în România.