Piața de energie din România se confruntă cu prețuri extrem de ridicate, România ocupând din nou prima poziție în clasamentul negativ al Europei. Conform platformelor europene de monitorizare a prețurilor spot în timp real, cotația energiei electrice a atins pragul de 323 euro/MWh. Această valoare este identică cu cea din Ungaria și reprezintă cel mai mare preț din întreaga Uniune Europeană, cu excepția Serbiei, care nu face parte din acest bloc economic.
Situația este marcată de o discrepanță majoră față de alte state europene care beneficiază de tarife mult mai scăzute. În timp ce în Scandinavia prețul curentului electric oscilează între 13 și 17 euro/MWh, consumatorii din România suportă costuri disproporționate față de media europeană. Pe vârful de consum de seară, presiunea financiară este și mai accentuată, deoarece prețul energiei electrice poate urca până la peste 500 euro/MWh.
Deficitul de interconectare transfrontalieră și efectul de „insulă” reprezintă factori cronici care blochează piața națională. Capacitățile limitate de interconectare cu Europa Centrală și de Vest împiedică fluxurile de energie ieftină dinspre alte state să acopere cererea internă atunci când producția națională scade. Această vulnerabilitate este agravată de un mix de producție fragil, în care lipsa factorilor favorabili pentru sursele regenerabile și seceta afectează producția hidroenergetică.
Sistemul național se bazează pe capacități scumpe pe bază de gaze sau pe importuri de urgență din cauza unor probleme tehnice și climatice. În prezent, Centrala Nucleară Cernavodă este oprită, ceea ce generează un deficit de 1.400 MW, deoarece debitele Dunării nu permit răcirea reactoarelor. În plus, dependența de piața spot (PZU) a crescut deoarece cantitățile de energie predictibilă pe termen lung au fost deficitare, forțând firmele să apeleze la achiziții de urgență pe o piață speculativă.
Această cotație de 323 euro/MWh pune o presiune imensă asupra economiei și afectează competitivitatea companiilor românești. Expertiza indică necesitatea unor investiții masive în capacități noi de stocare, modernizarea rețelelor de transport și asigurarea unei producții stabile în bandă. Fără aceste măsuri, iarna va fi caracterizată de astfel de prețuri ridicate, deoarece nu există încă soluții implementate pentru problemele de infrastructură și producție menționate.
Evoluția prețurilor la energia electrică este strâns legată de capacitatea de producție și de stabilitatea rețelelor de transport. În România, sectorul energetic depinde de un mix care include hidroenergia, energia nucleară și sursele regenerabile, însă fluctuațiile de debit ale apelor și condițiile meteorologice pot altera drastic oferta. Această instabilitate a influenței prețurilor pe piața spot este o problemă structurală ce afectează direct costurile finale pentru consumatorii finali.