România deține cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor care nu se află în situația de a lucra sau de a urma o formă de educație sau pregătire profesională. Conform datelor publicate de Eurostat în mai 2026, indicatorul NEET vizează 19,2% dintre românii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani. Această cifră este semnificativ mai mare decât media europeană, care este de 11%, evidențiind o discrepanță majoră în raport cu restul continentului.
Statistica Eurostat indică faptul că România se află la polul opus al Țărilor de Jos, Suedia și Slovenia, unde ponderile tinerilor NEET sunt de 5,3%, 5,9% și 7,6%. Bulgaria și Grecia urmează după România, cu valori de 13,8% și 13,6%. Termenul NEET, prescurtare din engleză pentru Not in Employment, Education or Training, îi cuprinde pe acei tineri care fie își caută un loc de muncă, fie nu lucrează din alte motive, fără a urma cursuri de pregătire.
O tendință observată în societate este dorința multor tineri de a deveni antreprenori înainte de a intra pe piața muncii ca angajați. Discuțiile de pe platforma Reddit relevă faptul că mulți adolescenți de 16-18 ani își exprimă dorința de a avea propria afacere, negând ideea de a fi angajați. Această mentalitate ridică semne de întrebare privind viitorul pieței muncii, existând temeri că acest drum poate duce fie la un haos de întreprinderi, fie la o angajare forțată ulterior.
Criticii acestui model avertizează că dorința de a face „business” se lovește adesea de lipsa capitalului necesar. Mulți tineri nu au resurse financiare proprii sau moșteniri, fiind nevoiți să lucreze în sectorul fast-food sau în magazine de haine. Există, de asemenea, o dezbatere privind costul de oportunitate al angajării, unii susținând că tinerii fără obligații preferă să nu accepte un salariu minim pentru a încerca alte opțiuni care ar putea valora mai mult pe termen lung.
Problemele legate de nivelul veniturilor sunt un alt factor care influențează alegerea tinerilor. Unii români au semnalat că un venit de 2.800 de lei net este insuficient pentru supraviețuire, mai ales în contextul unei chirii de 2.000 de lei. Se observă o nemulțumire față de profitul generat de angajatori în raport cu salariile mici oferite, ceea ce alimentează o mentalitate în care tinerii preferă să renunțe rapid la locurile de muncă sau să devină freelanceri.
În contextul economic actual, tinerii caută alternative la modelul clasic de angajare, orientându-se către comerțul online, crearea de conținut sau servicii oferite pe cont propriu. Deși unele persoane recomandă achiziționarea unei francize pentru a învăța gestionarea unei afaceri, alții subliniază că experiența de lucru ca angajat este esențială. Există totodată temeri că influența vedetelor de pe rețelele sociale, precum TikTok, care promovează antreprenoriatul rapid, poate induce în eroare generația tânără.