România a înregistrat în anul 2025 cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a persoanelor care lucrează part-time din cauza imposibilității de a găsi un post cu normă întreagă. Conform datelor Eurostat pentru grupa de vârstă 15–64 de ani, valoarea indicatorului este de 62,3%. Această statistică a fost inclusă în mesajele Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO), care au fost aprobate de miniștrii europeni la Luxemburg, la data de 19 octombrie 2026.
Cifra de 62,3% reprezintă proporția celor care lucrează deja cu timp parțial și declară că acest program redus este impus de lipsa oportunităților de muncă completă. Acest procent este semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care a coborât de la 18,3% în 2024 la 17,8% în 2025. În comparație, în Țările de Jos, ponderea persoanelor aflate în această situație a fost de doar 2,2%, evidențiind o diferență majoră de structură a pieței muncii.
Indicatorul măsoară motivul principal declarat de respondenți în Ancheta europeană asupra forței de muncă pentru a justifica programul redus. Imposibilitatea de a găsi un post cu normă întreagă este o categorie distinctă de alte motive, precum problemele de sănătate, îngrijirea persoanelor sau alte motive familiale. Este important de precizat că acest procent nu descrie întreaga populație ocupată din România, ci se aplică exclusiv grupului de persoane care au ales sau sunt constrânse să lucreze part-time.
Raportul EMCO evidențiază și alte dificultăți ale pieței de muncă din România, precum rata de ocupare a grupului de vârstă 20–64 de ani. Această rată a fost de 69% în 2025, în timp ce media Uniunii Europene a ajuns la 76,1%. De asemenea, România deține cea mai mare pondere din UE a tinerilor de 15–29 de ani care nu lucrează și nu urmează nicio formare sau educație, indicatorul NEET fiind de 19,2%, față de media europeană de 11%.
Pentru a aborda aceste probleme, EMCO recomandă implementarea unor servicii de ocupare eficiente, oferirea de formare și sprijin pentru trecerea către locuri de muncă mai bune. Documentul menționează și necesitatea unor stimulente pentru angajatori, astfel încât aceștia să ofere locuri de muncă permanente cu normă întreagă. Totuși, aprobarea acestor mesaje de către Consiliu nu transformă automat contractele part-time în contracte cu normă întreagă și nu creează noi obligații contractuale imediate.
Analiza calității ocupării este un proces complex care depinde de multiple variabile economice și sociale. În cadrul evaluării anuale din 2026, monitorizarea calității muncii va utiliza un cadru actualizat care include nu doar numărul de persoane ocupate, ci și indicatori despre venituri, stabilitate, competențe, egalitate și sănătate la locul de muncă. Această abordare extinsă permite o înțelegere mai profundă a condițiilor de viață ale lucrătorilor din Europa.