România ar putea păstra ratingul suveran BBB- acordat de agenția Standard & Poor’s, însă cu o perspectivă negativă, conform analizei lui Flavius Valentin Jakubowicz. Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) estimează că scenariul de bază este menținerea acestui nivel, care reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții. O eventuală retrogradare ar scoate țara din categoria de investiții, ceea ce ar crește riscurile financiare.
Evaluarea agenției S&P este așteptată vineri, într-un context marcat de încercările de reducere a deficitului bugetar și de incertitudinea politică. Flavius Valentin Jakubowicz susține că datele de execuție bugetară indică faptul că ajustarea fiscală a continuat chiar și în perioada de interimat a Guvernului. Din acest motiv, fundamentele economice nu justifică, în opinia sa, o scădere a ratingului în acest moment, deși perspectiva negativă rămâne un semnal de alertă.
Analistul subliniază că menținerea ratingului nu trebuie interpretată ca o validare a stării finanțelor publice, ci ca un credit de încredere pe termen scurt. Perspectiva negativă funcționează ca o avertizare explicită pentru stat, iar testul real de stabilitate nu va fi deficitul din anul 2026, ci bugetul pentru anul 2027. Pentru a livra un proiect de buget credibil și pentru a continua măsurile de consolidare, România are nevoie de un Guvern cu puteri depline.
Situația actuală afectează deja piețele financiare, unde costul crizei politice este reflectat prin randamentele ridicate și cursul valutar. Randamentele pentru titlurile de stat pe 10 ani au depășit pragul de 7,5%, fiind printre cele mai mari din Uniunea Europeană, în timp ce leul a ajuns la un nivel minim istoric. Flavius Valentin Jakubowicz menționează că statul, companiile și populația plătesc deja acest cost prin dobânzi și deprecierea monedei naționale.
În ceea ce privește politica monetară, există motive ca Banca Națională a României (BNR) să mențină dobânda-cheie la 6,50% în luna octombrie. Această decizie ar putea fi influențată de riscurile asociate ratingului și de evoluția leului. Dacă ratingul este păstrat, piețele ar putea experimenta o detensionare parțială după evenimentele din începutul lunii octombrie, însă nu se anticipează o revenire completă la nivelurile de dinainte de criză.
Gestionarea deficitului bugetar și consolidarea fiscală sunt procese critice pentru menținerea ratingului de investiții. În contextul actual, autoritățile urmăresc implementarea unor măsuri de ajustare care să asigure stabilitatea pe termen lung. Întrebarea centrală pentru viitorul economiei rămâne capacitatea statului de a adopta un buget credibil pentru anul 2027, element esențial pentru încrederea agențiilor de rating internaționale.