România ar putea implementa, până în anul 2027, primul standard național dedicat companiilor Family-Friendly. Proiectul urmărește stabilirea unui cadru de evaluare pentru angajatori, oferind recunoaștere celor care investesc în bunăstarea familiilor. Inițiativa vizează și extinderea acestor practici în sectorul public, prin crearea unor criterii clare de evaluare. Obiectivul principal este dezvoltarea unui sistem de certificare și a unui clasament național care să identifice angajatorii responsabili.
Proiectul propune implementarea unor mecanisme de stimulare fiscală pentru companiile care adoptă politici prietenoase cu familiile. Alexandra Dobre, fondator Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă și inițiator al Pactului pentru Demografie, Familie și Competitivitate Economică, susține că este necesară o clasificare recunoscută public. Aceasta ar trebui să permită identificarea angajatorilor care creează un mediu de lucru echilibrat. Scopul este ca oamenii să își poată dezvolta cariera fără a sacrifica viața de familie.
Mihai Coteț, Vicepreședintele Senatului României, subliniază că o companie care sprijină angajații care sunt părinți sau care îngrijesc persoane vârstnice face o investiție în propria stabilitate. Performanța unei companii depinde de oameni, iar tinerii caută oportunități care să le permită să aibă timp pentru familie. Această abordare nu este doar un gest de responsabilitate socială, ci un element de competitivitate economică. Companiile care înțeleg aceste realitate sociale câștigă avantaje strategice pe piața muncii.
Marius Humelnicu, președintele Comisiei pentru Muncă, Familie și Protecție Socială din Senatul României, propune integrarea acestui standard într-un pachet mai larg de măsuri. El menționează importanța parteneriatelor public-privat pentru a găsi soluții care să îi încurajeze pe tinerii români să rămână în țară. Un aspect important vizează și copiii care aleg să studieze în străinătate, dar care ar trebui să aibă condiții optime pentru a se întoarce în România. Standardizarea ar trebui să răspundă nevoilor reale ale angajaților.
Simona Bucura-Oprescu a evidențiat faptul că investiția în capitalul uman este esențială pentru competitivitatea globală. Un angajat care are un echilibru la nivel personal va avea un randament profesional mai bun. Competiția nu se mai reduce doar la costul energiei sau la nivelul tehnologic, ci se concentrează pe capacitatea de a atrage și păstra oameni care produc valoare adăugată. Această schimbare de paradigmă este necesară pentru a asigura viitorul pieței muncii într-un context economic complex.
Această inițiativă apare într-un moment critic pentru demografia românească. În anul 2025, România a înregistrat aproximativ 145.700 de născuți-vii, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel de la anul 1930 până în prezent. Scăderea sporului natural pune presiune pe viitorul economiei, deoarece capacitatea țării de a atrage generații tinere influențează direct competitivitatea companiilor și stabilitatea pieței muncii pe termen lung.